joi, 9 iunie 2016

Adrian Bucurescu - SERGHEI ESENIN. Ulei pe pânză


Cергей Есенин / Serghei Esenin




          "По лесу леший на сову..." / "Moşul Codrului la bufne ţipă..."

Moşul Codrului la bufne ţipă.
Gâze se ascund de păsări în pripă.
                     Hei!

Biata ursoaică! Pe pui îi pare
Că vânătorul o să-i omoare.
                     Hei!

Şi plânge ea şi-i cheamă pe ei:
- Veniţi acasă, puişorii mei!
                     Hei!

Ecoul strigă în azurul greu:
- Ei, tu, răspunde: pe cine chem eu?
                    Hei!

                                                                                 1916

     Переводчик: Адриан Букуреску
     Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu

miercuri, 8 iunie 2016

Maria și Gemenii Ei, în Grădina Lupoaicei



                                                                            Mister Zalmoxian

Floare de Măr, Maria





Aleasă eşti şi cea mai luminată,
Ca Soarele, căci eşti încununată
Cu toate razele peste lumine -
Grădină strălucind între grădine.

Şiragurile stelelor de taină
Te înveşmântă în cereasca haină,
Şi pentru minunata-Ţi strălucire
Toţi îngerii din veac Îţi dau cinstire.

Măria Ta, Curată-Împărăteasă,
Ca revărsatul zorilor de-aleasă,
Ai izgonit şi noaptea şi prihana,
Cu ziua vieţii-ai alinat şi rana.

Ci eşti izvor de miloste cerească,
Ce-adapă mântuirea pământească.
Floare de Măr eşti, care izgoneşte
Cu vrajă tot ce ne mai pângăreşte.

Aleasă eşti precum este şi crinul,
Căci ai gonit din suflete veninull.
Măcar că Pruncii Ţi-ai născut în jale,
Slava e toată a Măriei Tale.

Eşti nor, care-a pământului greime
N-a ispitit nicicând întru cerime.
Nainte de a naşte eşti Fecioară,
Fecioară după ce-ai născut eşti iară.

Genune eşti a bunătăţii-n lume,
Icoană-a frumuseţii fără nume.
Grădină ferecată eşti, din care
A curs Izvorul Vieţii Viitoare.


                                     Adrian Bucurescu

marți, 7 iunie 2016

La Sărăţuica, lacul sacru al Geţilor


Un prieten de nădejde: Marian Mihai



                                                 Plecat la Zalmoxis în anul 2015

                                                       Foto: arh. Aurora Târșoagă


       Întru pomenire, lui Marian Mihai

     Dragul meu prieten,
     
     Se împlineşte un an de când Zeii noştri au hotărât să te cheme la Ei, în Lumină. Deşi ştiu că Acolo e mai bine, mă încearcă o adâncă tristeţe şi un dor profund de oşteanul neînfricat al lui Zalmoxis, de tine, admiratorul absolut al tradiţiilor Daciei, vrednic propovăduitor al adevăratei istorii a Românilor şi ctitor al neasemuitei reviste "Rădăcini".
     Atât mie cât şi celorlalţi prieteni şi colegi ai tăi ne-ai lăsat sumedenie de amintiri frumoase precum şi idealuri înalte, pentru care, îţi făgăduim, nu vom înceta niciodată să luptăm. 
     Până la reîntâlnirea noastră, fii sigur că nu te vom uita nicicând, că ne vom aminti mereu de toată străduinţa ta întru gloria Zeilor acestui pământ şi a Daciei, adică a României. Plecat aşa devreme, tu vei rămâne veşnic tânăr în amintirea tuturor celor care te-au cunoscut. Veşnică-ţi fie pomenirea!

                                Dalbule pribeag, Marian Mihai, 
                                Vrednic eşti de cinste, vrednic eşti de Rai!