joi, 9 februarie 2023

Cărbunele

 


          Descântece românești

 

     În descântece se întrebuințează mai ales cărbuni stinși, care în Banat se numesc cărbuni stâmpărați. Cu  cărbuni stinși se descântă de plânsori. Stingând cărbunii, se zice descântecul speial, intitulat ”Stingerea cărbunilor”:

Eu sting pociturile

Și săgetăturile,

Sting toate strigările,

Toate diocherile,â

Și toate căscările,

Toate mincicurile,

Toate habaticurile,

Sting toți ochii cei răi

Și gurile rele.

Să n-aibă ochi a-ngloba

Și gură a striga

Asupra mea.

Potolesc,

Osândesc,

N-aibă grija mea!

     Cărbunii se sting și în unt proaspăt, dar cei mai mult folosiți sunt cei stinși în apă. Apa în care s-au stins cărbunii este bună pentru a vindeca orice boală grabnică. În Bucovina se face astfel: Descântătoarea aduce apă neîncepută și pune vasul pe masă. Apoi face cruce cu un cuțit în apă și spune: ”În numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh”, iar când spune ”Amin”, ”ie nouă cărbuni nestinși, îi taie cu cuțitul și, numărându-i îndărăpt de la 9 până la 1, îi aruncă cu cuțit cu tot în apă. După ce a sfârșit de descântat, împlântă cuțitul în pământ. O parte din apa descântată o dă celui bolnav ca să o beie, cu o parte îl spală pe la toate încheieturile, iar ceea ce mai rămâne o aruncă la țiținele ușei ori pe vârvul unui par”.

     În Broșteni, jud. Suceava, după ce se aduce apă neîncepută, se iau pe vârful cuțitului de trei ori câte nouă cărbuni și se fac movilițe, potrivite în așa fel încât să fie de câte trei ori nouă cărbuni în moviliță, și se fac nouă movilițe din acestea. Se stinge fiecare grămăjoară pe rând și se descântă. Descântecele se fac cu 3, cu 6 sau cu 9 cărbuni. În Bihor, cărbunii cu care se descântă de deochi îi aruncă în apă trei sau șapte fete în vârstă de 5-7 ani. În Uscați, jud. Neamț, se descântă astfel:

Cum se sting cărbunii iștei

Așa să se stingă potca și diochitura:

Din inimă,

De sub inimă,

Din rărunchi,

De sub rărunchi,

Din plămâi,

De sub plămâi,

Din maiu,

De sub maiu,

Din mațe,

De sub mațe,

Din șezut,

Din născut,

Din picioare,

Din gură vorbitoare,

Din tăte câte le are,

Din nărtițele nasului,

Din fața obrazului,

Din creștetul capului,

Din rădăcina părului,

Din mii și mii de vânuțe,

Din douăzeci de degetuțe,

Din mii și mii de încheieturele,

Din douăzeci de degețele,

Din tăte ciolănelele,

Din tăte degețelele,

Din tăte încheieturelele,

Din creștetul capului

Până-n tălpile picioarelor

Ș.a.m.d.

     Prin ținutul Bacău, de deochi se descântă cu trei sau nouă cărbuni, sau toți câți sunt în casa bolnavului aruncă fiecare câte un cărbune în apa neîncepută.

     În sfârșit, în farmecele de dragoste se petrece un cărbune aprins prin cămașă nouă, pe care o îmbracă fata căreia i se face de dragoste.

                                                                                                              Adrian Bucurescu

marți, 7 februarie 2023

Târg în București

 

                                                                         Acuarelă de Amedeo Preziosi

luni, 6 februarie 2023

Cositorul

 


           Mitologie românească

     Cositorul sau staniul este un metal alb-argintiu, maleabil și ductil. Se obține din casiterită, prin reducere cu cărbune. Se întrebuințează mult în aliaje și la acoperirea altor metale, pentru a le proteja împotriva coroziunii. Este cunoscut încă din Antichitate și de atunci se folosește, inclusiv de Români, atât în magia albă cât și în cea neagră. În limba tracă, i se spunea GA-S'TOR ”Care strălucește; Care arde; Care taie; Care înțeapă”; cf. rom. ca; satâr; jder; știr (bot.); engl. star ”stea”; alban. shture ”sturz; gaiță; graur”; latin. castor ”castor”; alban. gastare ”sticlă”; rom. gușter; custură. Iată un descântec din Roșiorii de Vede, jud. Teleorman, unde metalul este rugat să ajute bolnavul:

Costor,

Vostor, 

În tigaie te-am pus,

Pe tine te-am topit,

Și oameni i-ai lecuit;

Și te-am pus la N.

Să-i scoți durorile,

Junghiurile,

Fiorurile,

Cuțitele,

Săgețile,

Târomeala,

Fârșeala,

Amețeala

Din creștetul capului

Până-n degetele picerilor.

De-o fi din călcătură,

De-o fi după drum

Din răspântii,

Din mâncare,

Din sculare,

Din culcare,

De-o fi din răsărit de Soare,

De-o fi din fete necununate,

Cum taie secera asta buruienile,

Rugii, bozii, verzi și uscate,

Așa să taie de la N.

Boala, duroare, junghiurile,

Cuțitele, săgețile,

Și N. să rămâie curat,

Luminat,

Ca aurul strecurat,

Cum Dumnezeu l-a lăsat!

     Într-un descântec din Cioroiu, jud. Romanați, asistăm la lupta dintre două metale: cositorul, agent benefic, și argintul viu, adică mercurul, agent malefic:

Cum se topește cositorul,

Așa să se topească boala,

Dorul, gâlcile, bubele,

Amețelile, fârșelile, pirotelile!

De-o fi argintul viu din Sfinte

Sau de mână de om,

Sfintele să-și aducă aminte

Să-l lecuiască,

Să-l izbăvească!

     Într-un descântec din Gresia, jud. Telorman, cel descântat este trimis la biserică, dar pentru orice eventualitate i se zice și de cositor:

La biserică l-am mânat,

Să cază la daruri cel bolnav.

Dar d-o fi, d-o fi de la femeiea dat,

Ea te-a sorocit mai îmblânzit,

Eu te întorc mai amărât;

Ea te-a sorocit cu una, cu două,

Eu te întorc cu șapte, cu nouă.

Să te duci cu câinele alătrând,

Ca broaștele orăcăind,

Și ca șerpii dârâind,

Să te faci un leu-paraleu,

Să te pui în beregăți,

Unde sufletul iese des!

Toți costărarii te cumpărară,

Toate căldările, tingirile le spoiră,

Tot așa să se spele trupul lui N.!

Nouă păsărele venia,

Sfânta Miercuri le chema,

De leacuri le întreba,

La Puntea Raiului le trimitea,

Acolo ierburile să înverzească,

Vitele să pască,

Iar N. să se tămăduiască,

De spurcat, de Sfinte, de boală și altele!


                                                                     Adrian Bucurescu

joi, 26 ianuarie 2023

Orfeus sub cele șapte stele


                                                                        Gemă tracică


     Lectura inscripției: ORFEOS VAK KĂNKOS.

     Traducerea inscripției: Orfeos, Marele Cântăreț.

          Lexic: 

VAK - ”Mare; Măreț”; cf. rom. veac; fag.

KĂNKOS - ”Cântăreț”; cf. rom. hang ”instrument muzical”; a ține hangul ”a acompania o melodie”; alban. kenge ”cântec”.

A nins și astăzi în Bărăgan!

 


 

duminică, 15 ianuarie 2023

O rublă într-adevăr prețioasă!

 


      În 1989, an declarat de UNESCO ”Anul Internațional Eminescu”, Uniunea Sovietică a emis o monedă omagială cu chipul lui Mihai Eminescu, cu un tiraj de 2 milioane de monede, dintre care 200.000 de o calitate specială!

sâmbătă, 14 ianuarie 2023

”Eminescu sau despre Absolut” de Rosa del Conte:

 


     Eminescu nu e o floare rară, desfăcută aproape prin miracol dintr-o sămânță adusă din întâmplare pe solul Daciei de suflarea vânturilor apusene: este un astru țâșnit din adâncurile cerurilor din Răsărit, ca mărturie despre o civilizație tânără și nouă, dar înrădăcinată într-un trecut de veche cultură și de severă tradiție. Ca și a Luceafărului său, și lumina lui a străbătut, înainte să ajungă la noi, o cale lungă”. 

                                                                Roma, 8 Septembrie 1962