Cărbunele

 

          Descântece românești

 

     În descântece se întrebuințează mai ales cărbuni stinși, care în Banat se numesc cărbuni stâmpărați. Cu  cărbuni stinși se descântă de plânsori. Stingând cărbunii, se zice descântecul speial, intitulat ”Stingerea cărbunilor”:

Eu sting pociturile

Și săgetăturile,

Sting toate strigările,

Toate diocherile,â

Și toate căscările,

Toate mincicurile,

Toate habaticurile,

Sting toți ochii cei răi

Și gurile rele.

Să n-aibă ochi a-ngloba

Și gură a striga

Asupra mea.

Potolesc,

Osândesc,

N-aibă grija mea!

     Cărbunii se sting și în unt proaspăt, dar cei mai mult folosiți sunt cei stinși în apă. Apa în care s-au stins cărbunii este bună pentru a vindeca orice boală grabnică. În Bucovina se face astfel: Descântătoarea aduce apă neîncepută și pune vasul pe masă. Apoi face cruce cu un cuțit în apă și spune: ”În numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh”, iar când spune ”Amin”, ”ie nouă cărbuni nestinși, îi taie cu cuțitul și, numărându-i îndărăpt de la 9 până la 1, îi aruncă cu cuțit cu tot în apă. După ce a sfârșit de descântat, împlântă cuțitul în pământ. O parte din apa descântată o dă celui bolnav ca să o beie, cu o parte îl spală pe la toate încheieturile, iar ceea ce mai rămâne o aruncă la țiținele ușei ori pe vârvul unui par”.

     În Broșteni, jud. Suceava, după ce se aduce apă neîncepută, se iau pe vârful cuțitului de trei ori câte nouă cărbuni și se fac movilițe, potrivite în așa fel încât să fie de câte trei ori nouă cărbuni în moviliță, și se fac nouă movilițe din acestea. Se stinge fiecare grămăjoară pe rând și se descântă. Descântecele se fac cu 3, cu 6 sau cu 9 cărbuni. În Bihor, cărbunii cu care se descântă de deochi îi aruncă în apă trei sau șapte fete în vârstă de 5-7 ani. În Uscați, jud. Neamț, se descântă astfel:

Cum se sting cărbunii iștei

Așa să se stingă potca și diochitura:

Din inimă,

De sub inimă,

Din rărunchi,

De sub rărunchi,

Din plămâi,

De sub plămâi,

Din maiu,

De sub maiu,

Din mațe,

De sub mațe,

Din șezut,

Din născut,

Din picioare,

Din gură vorbitoare,

Din tăte câte le are,

Din nărtițele nasului,

Din fața obrazului,

Din creștetul capului,

Din rădăcina părului,

Din mii și mii de vânuțe,

Din douăzeci de degetuțe,

Din mii și mii de încheieturele,

Din douăzeci de degețele,

Din tăte ciolănelele,

Din tăte degețelele,

Din tăte încheieturelele,

Din creștetul capului

Până-n tălpile picioarelor

Ș.a.m.d.

     Prin ținutul Bacău, de deochi se descântă cu trei sau nouă cărbuni, sau toți câți sunt în casa bolnavului aruncă fiecare câte un cărbune în apa neîncepută.

     În sfârșit, în farmecele de dragoste se petrece un cărbune aprins prin cămașă nouă, pe care o îmbracă fata căreia i se face de dragoste.

                                                                                                              Adrian Bucurescu