NĂLUCA DIN CODRU

                                                                                          Colecție particulară

Botejune

Soarele chiar şi în murgul serii
îngraşă ogorul şi mana.
Luna îi zădărăşte pe lunatici.
Mă lepăd de satana.

Maci fragili picotesc în răzor.
Unui nor îi străluce coroana.
Mă îmbăt de mirosnele florilor.
Mă lepăd de satana.

Câmpul plesnind de sănătate
ne întocmeşte hrana.
Apa în izvoare se pritoceşte.
Mă lepăd de satana.

Mă botez în sudoarea pământului.
Pe luncă zorilor le dă geana.
Moartea pândeşte eroii.
Mă lepăd de satana.


                          Adrian Bucurescu

                                                    Moară de apă. Foto: Florin Eşanu

Povestea vorbei

          Ciubăr, Lăcustă şi Pârlea Vodă

     Nu numai Papură Vodă, despre care am scris recent, a rămas în folclor până astăzi, ci şi alţi voievozi cu porecle fistichii. Unul dintre aceştia este cel mai enigmatic, anume Ciubăr Vodă, care ar fi domnit în Moldova în iarna anilor 1448-1449. Cronicarul Grigore Ureche scrie că ar fi domnit vreo două luni, pe la leatul 1449, după Petru al II-lea. Şi-atât.
     În schimb, despre Lăcustă Vodă ştim mai multe. În istorie e trecut ca Ştefan al V-lea Lăcustă şi a domnit între 18 Septembrie 1538 şi Decembrie 1540, fiind nepotul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Pe lângă alte nenorociri întâmplate în vremea domniei lui, au fost şi mai multe invazii de lăcuste, ce au bântuit holdele într-o ţară deja săracă.. E pomenit şi el în letopiseţul lui Grigore Ureche: "Mai apoi în zilele acestui Ştefan Vodă, fost-au foamete mare şi în Ţara Moldovei, şi la Unguri, că au venit lăcuste multe de au mâncat toată roada, pentru aceea l-au poreclit de i-au zis Lăcustă Vodă". 
     Apoi, după ce Iaşiul avusese frecvente incendii, s-a pornit unul mare, în 1785, şi a prefăcut în scrum palatul pricipelui Alexandru Mavrocordat. Acesta a plecat la palatul mitropolitului, ce a ars în scurtă vreme, apoi la Mânăstirea Galata, ale cărei case egumeneşti au luat de asemenea foc, iar el a ajuns în cele din urmă la aşa-zisa "Curte din Sărărie", căreia i s-a mai spus şi Casa Mavrocordat. De la aceste incendii fanariotul a rămas în folclor cu porecla de Pârlea Vodă, ajungând chiar simbol al secetei!

                                                                                                              Adrian Bucurescu

În patria lui Serghei Esenin. SATUL KONSTANTINOVO

                                                 Album de Aleksandr Burzeanțev

Сергей Есенин / Serghei Esenin

          "Я покинул родимый дом..." / "Părăsii casa părinţilor mei..."

Părăsii casa părinţilor mei,
Lăsai Rusia cu albastru-i ceresc.
Prin mesteceni, peste iaz, stele trei
Tristeţea mamei bătrâne o încălzesc.

Luna, ca o broască aurită,
Peste apa lină se gudură
Precum floarea de măr, cărunţită,
În barba tatei se scutură.

Prea curând eu nu voi reveni!
În vifor o să cânt şi o să răsun.
Albastra Rusie o va străjui
Într-un picior un arţar bătrân.

Şi nu ştiu, în el e o bucurie
Ca şi când frunzişul ploaia i-l scarmănă;
De aceea, mi se pare mie
Că arţarul cu capul meu seamănă.

                                           1918

     Переводяик: Адриан Букуреску
     Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu

Odăiţă de altădată. Foto: Florin Eşanu