marți, 26 aprilie 2016

Primul poet român atestat





          Mircea cel Mare, iniţiat în Misterele Zalmoxiene

     La pagina 242 a celebrei "Psaltiri Scheiene", apare o criptogramă, ce se dovedeşte a fi un catren scris de însuşi Mircea cel Mare, viteazul voievod al Ţării Româneşti. Iniţat în mare grad în Misterele Zalmoxiene, Mircea a ţinut să ascundă mesajul  de creştini, spre a-l feri de distrugere. Iată cum arată voievodala poezie:


     Versurile sunt într-o limbă română arhaică, mai veche cu mai bine de un veac decât vestita scrisoare a lui Neacşu din Câmpulung, de la 1521. O lectură a criptogramei este aceasta:

     SE AŞ  FI ŞTIOT TREE HELIŞ AŞ MEARGE
     INTRU ANGI O IROI ŞI IO MERCE
     ICI AŞ DZICE IZVINTA I PELIS
     ISTE  CELOI HE A SKRIS

     Tâlcul poeziei se desluşteşte astfel: Dacă aş fi ştiut trăi frumos (evlavios), aş merge între îngeri şi eroi şi eu, Mircea. Acum (aici) aş zice: Izbânda în luptă să fie a celui care a scris! 
     Arhaisme: SE "dacă"; cf. latin. si "dacă"; HELIŞ "frumos; cuviincios; cumsecade; evlavios"; cf. rom. hireş "frumos"; galeş; grec. kalos "frumos"; alban "i holle "fin; delicat"; engl. holy "sfânt"; PELIS "luptă; bătaie"; cf. rom. paloş; a păli "a izbi"; latin. bellum "război".
     În româna consemnată mai sus vorbeau Mircea cel Mare şi conaţionalii săi.
     Acrostihul poeziei, aşadar lectura de sus în jos a iniţialelor versurilor, se vădeşte a fi SIII, care, la iniţiaţii zalmoxieni, însemna "Trei de S; Trei de Şase", adică 666, numărul fast al Geto-Dacilor! Totodată, se citea și STAR ”Luminosul; Strălucitorul; Înțeleptul”, supranume al Măriei Sale, de unde i s-a tras și porecla de ”Cel Bătrân” din istoriografia românească; cf. rom. stareț; slav. starîi ”vechi; bătrân”; engl. star ”stea”.

                                                                                                           Adrian Bucurescu

luni, 25 aprilie 2016

Ruinele cetăţii Helis, reşedinţa regelui Dromichaites; astăzi, Piscu Crăsanilor, judeţul Ialomiţa. Foto: Florin Eşanu


Zalmoxis, Crainic al Cerului - statuetă de bronz aurit, descoperită pe malul lacului Sărăţuica, judeţul Ialomiţa


Serghei Esenin, "Dor de Rusia", Editura Singur, 2014. Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu



Сергей Есенин / Serghei Esenin




          "Ты ушла и ко мне не вернешься..." / "Ai plecat şi nu revii la mine..."


Ai plecat şi nu revii la mine,
De cotlonul nostru ai uitat,
Şi acum cu altul te simţi bine,
Învelită-n albul şal brodat.

Mi-e urât, sunt trist, îmi pare rău,
Focu-i lânced, lemnele nu-s bune,
Dar presată-n carte vioreaua
Tot de fosta fericire spune.

                                                          1914-1915

     Переводчик: Адриан Букуреску
     Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu

Сергей Есенин / Serghei Esenin



          Молитва матери / Rugăciunea mamei

La marginea satului e o veche căsuţă.
Acolo, la icoane, se roagă o băbuţă.

În rugă bătrâna de fiu pomeneşte,
La hotarul ţării fiu-şi mântuieşte.

Se roagă băbuţa, lacrimi înlătură,
Dar în ochii-i trudiţi o vedenie-i flutură.

Vede un cîmp, un câmp c-un ostaş spre Apus,
E fiul ei erou care zace răpus.

Din piept ca un foc ţâşneşte sângele lui,
Mâna-i rece strânge steagul duşmanului.

Şi de la fericire în jale ea a îngheţat,
Capul cărunt în mâini şi-a aplecat.

Şi, ridicându-şi sprâncenle sure, cu teamă,
Din ochi, ca mărgelele, lacrimi i se destramă.

                                                    1914

     Переводчик: Адриан Букуреску
     Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu