sâmbătă, 10 decembrie 2022

Misteriosul herb al Corvinilor

 


          Istoria Secretă 


     Cele mai multe amănunte despre neamul Corvinilor le-am aflat din ”Cronica Daciei”, cunoscută astăzi sub titlul ”Codex Rohonczi”. Lucrarea este scrisă de unul dintre ei, anume Vasia, care este atestat ca mare spătar, în vremea domniei lui Mircea cel Mare. Am tradus toată această cronică, din graiul getic, dar, din mai multe motive, nu am de gând s-o public vreodată în întregime.

     Pe scurt, Corvinii conduceau Muntenia Răsăriteană, care rămăsese credincioasă Cultului Zalmoxian, dovadă că nu există nicio urmă de lăcaș creștin în acest tărâm până prin veacul al XV-lea. Reședința lor era la Helis, fosta capitală getică în vremea domniei marelui rege Dromichaites. Astăzi, locul acestei glorioase cetăți se numește Piscu Crăsanilor, care se află între satele Copuzu și Crăsanii de Jos, în județul Ialomița. 

                                                                                 

                                                               Ruinele cetății Helis   

            
     Supranumele de COR'BUS vine de la tenul închis al acestei familii; cf. rom. corb; harap; latin. corvus, alban. korb ”corb”. Celebra luptă de la Rovine s-a dat pe moșia lor, prin care trecea râul Ialomița. O dovadă a acestei localizări este un sat din respectivul teritoriu, numit astăzi ROVINE; cf. germ. Rabe, engl. raven ”corb”. Foarte aproape de Piscu Crăsanilor s-a aflat satul Cioara, din comuna Ion Roată. Tot așa, în apropiere se află comuna Sălcioara, a cărei denumire vine din SELO CIOARA ; cf. alban. seli ”sediu”; slav. selo ”sat”; rom. cioară.

     Această puternică familie munteană a intrat în conflict cu voievodul Mircea cel Mare, cu care de altminteri era înrudită. Unul din motive a fost că domnitorul a refuzat să plătească pagubele din urma luptei de la Rovine, în care Corvinii se remarcaseră. Alt motiv a fost că Mircea le-a impus și boierilor taxe, nu doar țăranilor, cum fusese legea până atunci. Revoltați, mai mulți Corvini au trecut munții și au intrat  în slujba regelui Ungariei, care le-a și răsplătit vitejia în lupte cu domeniul de la Hunedoara. 

                                                                 

                                                   Castelul Corvinilor de la Hunedoara

     Conducătorul pribegilor a fost Voicu, ce fusese solul lui Mircea cel Mare în mai multe țări; cf. rom. paic (arh.) ”sol”. Celebrul său fiu, Ion Corvin sau Iancu de Hunedoara a fost voievod al Transilvaniei și guvernator al Ungariei. Soția lui Voicu și mama lui Iancu purta denumire getică de AR I ZOFAT ”Strălucitoare ca Neaua”, termen atestat și ca plantă medicinală dacică; cf. rom. aur; latin. aurum, alban. ar ”aur”. În istoriografia maghiară, numele doamnei este transcris Erzsebet. Una dintre cele mai gogonate informații este că Iancu ar fi fost fiul nelegitim al regelui Sigismund al Ungariei! Iancu, zis și Ioan de Hunedoara, a fost unul dintre cei mai inteligenți și mai viteji Români din Evul Mediu, el fiind pe rând ban al Severinului, voievod al Transilvaniei, guvernator și regent al Ungariei și căpitan general al regatului, mare comandant militar, apărător al Belgradului asediat de Turci.

                                                                 


                                                                      Ioan de Hunedoara

     El a fost tatăl celui mai glorios rege al Ungariei, Matia Corvin, născut la Cluj.

                                                               


                                                                   Matia Corvin

     Pe seama corbului cu inel în cioc s-au iscat mai multe legende. Însă adevărata semnificație se vădește în lectura getică a simbolurilor de pe herbul acestei familii, doi corbi cu câte un inel în cioc: 

CORBUS INELIS CORBUS INELIS, care se înțelege astfel: CORBUS IN ELIS COR'BUS I NELIS. Tălmăcirea: ”Corvinii de la Helis au plecat în Transilvania”.

     Lexic: 

INELIS - ”inel”; cf. rom. inel; inelaș; ineluș; latin. anellus ”ineluș”;

CORBUS - ”corbii; Corvinii”; cf.. rom. corb; latin. corvus, alban. korb ”corb”;

IN - ”de la; din”; cf. rom. în;

ELIS - ”Helis”; 

COR'BUS - ”mișcare; plecare; mers”; cf. rom. a se grăbi; haraba; corabie;

NE-LIS - ”Transilvania”; termen care traduce latin. Trans-silvania ”Peste (în) Păduri (Crengi)”; cf. alban. ne, rus. na ”în; la”; rom. leasă ”desiș mare într-o pădure; împletitură de nuiele”; laz ”pădurice; teren de curând despădurit”; alban. lis ”stejar”; rus. les ”pădure”; rom. nuiele.  

 


     Iată și misterul celor doi lei, care apar uneori pe stema corvină, cu cheia tot în graiul getic: DAI LEO ”Doi Lei”; cf. rom. doi; latin. duo, alban. dy ”doi”; rom. leu; latin. leo ”leu”. Cu totul, DAILEO înseamnă ”Înălțime; Vigoare; Superioritate; Vrednicie; Strălucire; Slavă”; cf. rom. deal; deală ”faptă; creație; muncă; treabă; afacere”; latin. tilia ”tei”; alban. i dale ”proeminent”; e diel ”duminică”; Diell ”Soare”; dolli ”toast”. Într-adevăr, vrednici au fost!

                                                                                                         

                                                                                                              Adrian Bucurescu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu