joi, 14 aprilie 2016

Dor de Zalmoxis




În globul de cristal
m-am privit azi-noapte.
Aveam păr de aramă
şi pielea de lapte.

Parcă eram un principe get
cu ochi mari şi verzi-albăstrui,
cu mâna pe pumnalul nemilos,
Kogaionul să-l sui,

şi între zăpezi să-mi dau foc,
iar cenuşa să mi-o spulbere vântul
şi sufletul, în straie de paradă,
să părăsească în triumf Pământul.


                                                                         Adrian Bucurescu



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu