joi, 8 decembrie 2016

Căprioara Astrală


     Tăblițele dacice de la Sinaia



      

     OROLOSO MA DATO EDO GERICO DORYNDO SO YCO TYLYTO ESI RICA AU FO ZA CIRO RO NON PETIRA NOSE. TO TORSO YLA COMPONO EL IAY PRITIMI EIS CUYTO RILO GHETO EP NATALEA TUMARA. MAHYDONIO GHETO ICHEA NON TALYPICA. ELIAY U SATA VRTAS TAIN RUBYO EGEYLA TYLBY ACO VA STARNYO DIO ZAVELO GHETO DA HIEO. OTE TIP TALO MINIE SOYN S-OTO!

     Tălmăcirea:

     Vestitul și luminosul acesta încercat, dorind să vadă tânăra sa regină, a fost s-o ceară la părinți, să întrebe de mireasă. A plecat el însoțit de toți prietenii lui câtă frunză și iarbă la vânătoare, după tânăra căprioară. Prin Macedonia vânătorii au umblat în sus și în jos. Ei la un sat s-au așezat să mănânce, întrebând de acea fiară văzută în stele. // Zeul Zavelo vânătorilor să le dea noroc! // Acest fel de poem al meu tinerii să-l învețe!





     Lexic:
ORO-LOSO - ”vestit, vorbit cu laude, binecuvântat”; cf. rom. a ura; lat. laus ”laudă”;
MA - ”și”; cf. alban. me ”cu”;
DATO - ”luminos”; cf. alban. dite ”zi, ziuă”;
EDO - ”acesta”; cf. alban. ata ”acei, aceia”; ato ”acele, acelea”; rus. eto ”acesta”;
GERICO - ”încercat”; cf. rom. a încerca; Jurcă (n.);
DORYNDO - ”dorind”;
SO - ”să”;
YCO - ”a vedea; a auzi; a afla; ecou”; cf. rom. ochi; a ochi; iaca, iacă!; Iuga (n.); rus. uho ”ureche”;
TYLYTO - ”tânăra; neexperimentata”; cf. rom. zălud; a se zălta; alban. djale ”fiu; băiat”;
E - ”a”;
SI - ”sa”;
RICA ”regină”; cf. rom. rigă;
A - ”a; au”;
FO - ”fost”; cf. rom. fu;
ZA - ”pentru”; cf. rus. za ”pentru”;
CIRO - ”a cere”;
RO - ”la”;
NON - ”părinți; stăpâni; domni”; cf. rom. nană; nene; nun;
PETIRA - ”să întrebe; a peți”; cf. rom. a peți; lat. peto ”a cere în căsătorie”; alban. pyetje ”întrebare”;
NOSE - ”mireasă”; cf. alban. nuse ”mireasă; noră”; franc. noce ”nuntă”;
TO - ”a”; cf. rom. de;
TORSO - ”plecat”; cf. rom. întors;
YLA - ”el”; cf. rom. ăla;
COMPONO - ”însoțit; acompaniat”; cf. rom. Câmpina (loc.); a cumpăni;
EL - ”de”; cf. rom. al;
IAY - ”toți; mulți”; cf. rom. ei; ăia;
PRITIMI - ”prieteni”;
E - ”ai”;
IS - ”lui”;
CUYTO - ”câți”;
RILO - ”frunză și iarbă; puzderie; nisip”; cf. alban. rere ”nisip”;
GHETO - ”(la) vânătoare”; cf. alban. gjueti ”vânătoare”;
EP - ”după”; cf. rom. apoi;
NATALEA - ”tânără; neexperimentată; copilă”; rom. nătărău; lat. natalis ”de naștere; natal”;
TUMARA - ”căprioară”; cf. TOMYRIS - regină a Massageților; lat. dama ”căprioară; ciută”;
MAHYDONIO - ”Macedonia”;
GHETO - ”vânătorii”;
ICHEA - ”au umblat; au cercetat; au căutat”; cf. rom. a ochi; lat. egeo ”a dori; a căuta”;
NON - ”(în) sus; cf. rom. nană; nene; nun;
TALYPICA - ”(în; pe) jos; târându-se”; cf. rom. tălpică;
ELIAY - ”ei”; cf. rom. ăla; alea; ele;
U - ”la”;
SATA - ”sat; comunitate; tovărășie”; cf. rom. sat; soț;
VRIAS - ”s-au așezat; s-au oprit; s-au așternut”; cf. rom. vrej; preș;
TAIN - ”a mânca”; cf. rom. tain;
RUBIO - ”întrebând; cerând; cerșind”; cf. rom. rob;
EGEYLA - ”de acea”; cf. rom. acela; acelea;
TYLBY - ”fiară; vânat”; cf. rom. tolbă; alb. dhelper ”vulpe”;
ACO - ”văzut(ă)”; cf. rom. ochi; a ochi; iaca;
VA - ”în”; cf. rus. v, vo ”în; la”;
STARNYO - ”stele”; cf. germ. Stern ”stea”;
DIO - ”Zeu”; cf. lat. Deus ”Zeu; Dumnezeu”;
ZAVELO - ”Luptătorul; Războinicul”; cf. rom. zaveră;
GHETO - ”vânătorilor”;
DA - ”să dea”;
HIFO - ”hrană; belșug; avere; fericire”; cf. rom. chef; a chefui; lat. habeo ”a avea”;
OTE - ”acest”; cf. rus. eto ”acest(a)”;
TIP - ”tip; fel; gen”; cf. rom. teapă;
TALO - ”poem; versuri; compunere; împletire; țesătură”; cf. rom. țoală; alban. thurje ”împletire”;
MINIE - ”al meu”; cf. rom. (la) mine;
SOYN - ”războinici; tineri”; cf. rom. șoim; june;
S-OTO - ”să învețe; să vadă; a ști; a citi”; cf. rom. a se uita; iată; alban. sodit ”a contempla”.


               Adrian Bucurescu - ”Tainele tăblițelor de la Sinaia”, Ed. Arhetip, 2005
     

miercuri, 7 decembrie 2016

Moment zgubilitic






          Pseudokynegeticos

Ce se vede colo-n zare?
Vine parc-ar fi călare.
          Refren:
          Of, of, of, of, of, of!
Iepurașul fuge-fuge
Și copoiul nu-l ajunge.
Fuge de mănâncă norii,
Să nu-l prindă vânătorii.
Aceștia, dacă-l pierdeau,
Drept la cârciumă opreau
Și-njurau și povesteau
Și cântau și chefuiau.
Iată, chelnerul s-arată
Cu-o lungă notă de plată
Cam cât o cale ferată,
Cu vagoane încărcată.
Vine trenul cu vagoane
Și-n vagoane
Sunt cucoane.
Trenu-n gară patinează,
Ciclul doi se liberează,
Și toți cei lăsați la vatră
Intră-n cârciuma de piatră
Și ciocnesc de zor pahare
Și strigă ”Hai liberare!”
Iată, chelnerul s-arată
Târând o notă de plată.
El se jură
Că nu fură
Și l-au prins cu rața-n gură.
Când se-ntărâtau la vorbă,
Pleosc, rața plonja în ciorbă!
Uite-așa, cam dintr-o toană,
Ieși rața campioană,
Cu tricou în trei culori
Și cu un buchet de flori.

          Morala:
     Brassica oleracea
     Nu era pentru aceia.

                      Adrian Bucurescu

   

marți, 6 decembrie 2016

Mărturii despre Daci




     ”Dacii locuiau țara acolo unde Herodot îi așează pe Agathyrși, între Istru și Tyras; nu era un popor legendar și nici dispărut, ci Dacii înșiși, ca și obiceiurile și uzanțele lor erau tracice”.

                                      Niebuhr, B. G., ”Kleine historische und philologische Schriften”, Bonn, Edurad Weber, 1828,  p. 377

     ”(...) Dacii organizau un stat puternic în provinciile ce cuprind astăzi Ungaria Orientală, Banatul, Valahia, Moldova, Bucovina și Transilvania”.

                                      Leger, Louis, ”Histoire de l'Autriche-Hongrie depuis les origines jusqu'a l'annee 1878”, Paris, Hachette, 1879, p. 14

     ”Dacii ocupau cele două părți ale uriașului promontoriu pe care Carpații îl proiectează spre Dunăre, între Baziaș și Turnu Severin; la Vest Valea Timișului (Banat); la Est Marea Câmpie Valahă. Dar centrul puterii lor, capitala lor, Sarmizegetusa, fortărețele lor, erau mai la Nord, în valea înaltă a Mureșului, în Transilvania”.

                                       Ubicini, Abdolonyme, ”Les origines de l'histoire Roumaine”, Paris, Ernest Leroux, 1886, p. 62

     ”(...) se pare că (Dacii) au avut sate și orașe, pentru că găsim în descrierea lumii a lui Ptolemaeu locuri cu denumiri dace, precum de exemplu între Tyras (Nistru) și Hierassus (Prut): Carsidava, Patridava, Arcobadava. La Prut: Sandava, Petrodava, Utidava, Zargidava, Tamasidava, Piroboridava. Între Dunăre și Aluta: Ziridava, Zusidava, Comidava, Rhamidava, Netindava. La Aluta: Marcodava, Singidava. La Rhabon sau Mureș, în interiorul Ardealului: Argidava; și, în fine, dincolo de Dunăre, în Bulgaria: Sukidava, Dausdava, Sagadava și Capidava. Se găsește, de asemenea, la intrarea Dunării la lacul Kulugheri un oraș care poartă numele Dinogetia (...)”

                                        Gebhardi, Ludewig Albrecht, ”Geschichte des Reichs Hungarn und der damit verbundenen Staaten”, I. Theil, Leipzig, 1778, p. 45 - 46 

luni, 5 decembrie 2016

Horia, Rex Daciae


De-a stihurile




          Revedere

- Nu-i așa?
Când de mine ți-e dor,
dor de nestins,
tu mă vezi ca pe o albă nălucă
și inima ritmic îți numără
secunde albastre.

- Nu-i așa!
Când de tine mi-e dor,
dor de nestins,
mă dor liniile imaginare
duse paralel din pupilele tale
la pupilele mele.

          Axiomă

Nu există decât o singură cale:
să fii milos cu durerile tale!

          Definiție

Sufletul
este tangenta Vieții
la cercul Morții.

          Regulă

Raza dusă
din Steaua Norocului
la un creier oarecare
se numește Victorie.


                           Adrian Bucurescu
          

duminică, 4 decembrie 2016

Iarna, la Esenin


Сергей Есенин / Serghei Esenin




          ”Не криви улыбку, руки теребя...” / ”Nu-ți strâmba surâsul, mai lasă-mă-n pace...”

Nu-ți strâmba surâsul, mai lasă-mă-n pace,
O iubesc pe alta, de tine nu-mi place.

Că doar știi tu însăți, știi totuși prea bine,
Nu te iau în seamă, nu veneam la tine.

Am trecut prin preajmă, nici nu mă gândeam -
Îmi veni-ntr-o doară să mă uit pe geam.

                                                                                                           1925

     Переводчик: Адриан Букуреску
     Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu