Istoria Atlanților
Mintea românească și Spiritul american
În veacul trecut, în jungla amazoniană a fost descoperit un trib, complet izolat de celelalte, ai cărui membri erau foarte înalți, cu pielea albă, cu părul blond și cu ochii albaștri. S-a stârnit o oarecare vâlvă, apoi, ca de obicei, negăsindu-se nicio explicație, nu s-a mai vorbit despre această uluitoare descoperire. Este cât se poate de limpede că această populație provine din Europa, ceea ce înseamnă o importantă dovadă că America a fost descoperită și cucerită de către Atlanți, în vechimea foarte îndepărtată.
Un alt argument în favoarea acestui eveniment este credința în
MANITU, Marele Spirit care, în tradițiile amerindiene, conduce Universul. La grupurile de Algonkini, El este o forță fundamentală și spirituală a vieții, omniprezentă, și se manifestă pretutindeni, în organisme, lumea înconjurătoare, evenimente etc. La Facerea Lumii, Marele Spirit
AASHAA MONETOO a dat pământul triburilor indigene, în special tribului Shawnee.
În tradițiile șamanice, Manitu este conectat la primirea unor efecte dorite, ca și creșterea mai rapidă a plantelor sau a animalelor. În cultura Anishinaabege,
MANIDOOWAG este un aspect al Marii Conexiuni.
La Geto-Daci, locuitori ai centrului fostului Imperiu Atlant, este consemnată MANITA, o plantă medicinală, cu varianta MANTUA. Desigur, este vorba de mentă sau izmă. MA N-ITA înseamnă ”Care nu s-a (mai) văzut; Care nu se vede”;; cf. rom.
măi; alban.
me ”în”; rom.
ne-;
nu;
iată!;
uite!;
a se uita. La un loc, MANITA are mai multe înțelesuri, printre care: ”Nemaivăzut; Nemaipomenit; Extraordinar;Superioritate; Inteligență; Divin; Magic”. Este clar că din MANITA geto-dacică a fost moștenit rom.
minte ”inteligență; spirit; rațiune”. Cu siguranță, tot din MANITA provine și
Manitu, Marele Spirit la Amerindieni.
Graiurile împărătești
Limba sacră a Atlanților, foarte melodioasă, cu reguli bine stabilite, era vorbită de nobili și preoți, oamenii simpli vorbind fiecare după pronunțiile și realitățile locale. Impusă Americii de către Europeni, atlanta a format multe graiuri, care ulterior s-au dezvoltat în limbi de sine stătătoare, dar cu izvoarele în limba împărătească. Asemănările între limbile europene și cele amerindiene s-au păstrat până astăzi și e de mirare cum de nu au fost observate.
În veacul al XVI-lea, Fray Bernardino de Sahagun, trimis în Mexic, a notat mai multe cuvinte din limba Aztecilor, publicându-le în ”
Istoria generală a lucrurilor din Noua Spanie”. Aici sunt prezentate doar câteva dintre ele, cu ortografie spaniolă, și care au asemănări cu cuvinte europene, îndeosebi cu cele românești. X se citește H sau Ș. Iată-le pentru cei ce au răbdare:
ACATL ”trestie”; cf. latin. actor ”care pune în mișcare”; agitare ”a mișca (continuu sau cu putere); a agita;
AHUACATL ”avocado”; cf. rom. cacadâr ”măceș; trandafir sălbatic”;
AMOXOAQUE ”înțelept; ghicitor”; cf. latin. magicus ”de magie; vrăjitoresc”;
AREYO ”sărbătoare; festivitate”; cf. rom. a ura; a hori; horă; germ. Arie, ital. aria ”arie (muzicală”.
ATL ”apă”; cf. rom. a uda; udare; Udealul (pop.) - Zodia Vărsătorului; Udrea (n.); grec. hydor ”apă”; alban. ujit ”a uda; a stropi; a iriga”; polon. Odra - fluviu ce izvorăște în Cehia și se varsă în Marea Baltică;
ATLATL ”propulsor de suliți”; cf. rom. otrățel ”plantă de apă, carnivoră”; torțel ”o plantă parazită”; tartar ”iad; vreme rea; frig foarte mare”; daltă; durdă ”pușcă; flintă; măciucă ghintuită”; a țârțăra, a țurțura ”a cădea măzăriche”; dâldoră, dârdoră ”dârdâire; belea; bucluc; necaz; spaimă; furtună; scandal”; latin. athleta ”atlet; luptător”; tortor ”schingiuitor; călău; învârtitor al praștiei”; slav. dlato ”daltă”;
ATOLE ”fiertură de porumb”; cf. alban. dhalle ”zer”;
AUEUETL ”un soi de copac”; cf. rom. iederă;
AXOLOTL ”un soi de pește”; cf. rom. igliță ”instrument de împletit năvoade; prăjină cu care se împing pe sub gheață frânghiile năvodului; furculiță fixată de capătul unei prăjini, cu care se pescuiește”;
CALLI ”casă; sală”; cf. rom. chilie; culă;
CHALCHUITL ”smarald”; cf. latin. chalcedonius ”calcedonie”varietate de cuarț folosită ca piatră semiprețioasă”;
CHILI ”ardei iute”; cf. rom. ciulei ”mică plantă erbacee cu frunze înguste și țepoase și cu tulpina foarte ramificată”; cealău ”hoț; amăgitor; înșelător; nadă”;
CHILMOLLI ”tocană piperată”; cf. rom. ciulama;
CHIQUIUHO ”înălțime muntoasă”; cf. rom. ciucă ”vârf de munte”;cichiacă ”pălărie sau cască metalică folosită de lucrătorii petroliști”; ciucău ”lungan”;
CHILAYCALETE ”un soi de dovleac”; cf. rom. jarcalete ”găligan; vlăjgan; lungan; derbedeu”;
CITLI ”iepure”; cf. rom .a zădărî; ceatal ”parte a morii de vânt”;
CHOMA ”a se înfuria”; cf. rom. șum ”cal înspumat; rachiu tare”; ciumă; a geme;alb. shumer ”dușman”; zhyme ”mlaștină”;
CIPACTLI ”crocodil; aligator”; cf. latin. spectrum ”arătare; fantomă; spectru”;
COATL ”șarpe”; cf. rom. cataroi (mit.) ”boală provocată de scuipatrul zmeilor pe pământ”; a se gudura ”a se linguși”; gudură ”femeie lingușitoare”; cutră; grec. Hydra (mit.) - șarpe monstruos cu șapte capete;
COYOTL ”coiot; animal care se hrănește în mare parte cu hoituri”; cf. rom. hoitar ”vultur care se hrănește mai ales cu hoituri”;
CUEXPALCHICACPOL ”pușlama”; cf. rom. coțofleașcă ”femeie leneșă, murdară și bârfitoare; prostituată”; coțoflic ”coada porcului”; gușperiță ”țigancă urâtă”; Gașperița (mit.) - zână rea și slută care locuiește dincolo de Vântul Turbat;
EHECATL ”vânt”; cf. rom.
hohot ”vuiet”;
a hohoti ”a vui”
HUIPIL ”cămașă cu răscroiala gâtului brodată”; cf. rom.
covor ”țestătură groasă de lână, bumbac etc., cu desene decorative, folosită pentru împodobirea încăperilor”;
gubă ”sarică; suman; manta de lână”;
HUITL ”sărbătoare”; cf. rom.
cadilă ”cădelniță; tămâie”;
hatâr;
huzur;
a huzuri;
ITZLI ”obsidian”; cf. rom.
oțel;
a se oțeli;
IZCUINTLI ”câine”; cf. rom.
scandală,
scandelă ”dușmănie; vrajbă”;
scheunat;
LAMPA ”casă; încăpere”; cf. rom.limbă ”organ din cavitatea bucală; bară metalică, agățată în interiorul unui clopot, ca să-l facă să sune; încălțător; pendulul unui orologiu; deschizătură, gură lăsată la cotețul de pescuit”;
clampă ”clanță”; grec. Olympos - Olimp; lăcașul zeilor panteonului antic grecesc;
MAGUEY ”agavă din care Aztecii preparau o băutură puternic alcoolizată”; cf. rom.
a se machi ”a se îmbăta”;
MAYEKE ”șerb, țăran care cultiva pământul seniorului”; cf. rom.
a mocăi ”a munci din greu”;
moachie,
moacă ”persoană toantă”;
MAZATL ”cerb; căprioară”; cf. arom.
mușat ”frumos”; alban.
mezat ”mânzat”; MECITL ”om crescut pe o frunză de agavă”; cf. rom.
măiestru ”iscusit; abil; ingenios; (mit.) înzestrat cu puteri magice; minunat”;
mușețel;
MEXOLOTL ”dublă agavă”; cf. rom.
mogâldan,
mogâldău ”rădăcină de stuf comestibilă”;
MOCUEZ-PALTIA ”șuviță de păr la ceafă”; cf. rom.
a se mocoși ”a lucra îndelung cu migală la ceva”; grec.
megas ”mare”; rom.
plete;
MOLLI ”sos”; cf. rom.
moale;
NAN ”mamă”; cf. rom.
nană;
nună; latin.
nonna ”călugăriță; maică”; alban.
nene ”mamă”;
OCELOTL ”oselot”; cf. rom.
salt;
a sălta;
suliță;
serdar ”comandant de oaste, mai ales de călărime; (reg.) ”gealat; călău”; ital.
assalto ”asalt”; alban.
shulti ”oblic; pieziș”; pers.
gellad ”gealat; călău”;
OPOCHTLI ”la stânga”; cf. latin.
oppositio ”opoziție”;
oppositus ”opunere; interpunere”;
posterior ”care vine după altul; posterior”;
OTOMI ”războinic de elită”; cf. rom.
huidumă ”persoană înaltă și solidă”;
teamă;
a se teme; latin.
adamas ”fier tare; oțel; diamant”;
PANQUETZALIZTLI ”o sărbătoare a negustorilor”; cf. rom.
benchet ”chef; zaiafet”;
a benchetui; ital.
banchetto ”banchet”;
PAPALOTL ”fluture”; cf. rom.
buburuză; latin.
papilio ”fluture”;
PAPAUAQUE ”preot îndrumător”; cf. rom.
babac;
babacă;
PATZACTLI ”pitic”; cf. rom.
pâțâc ”pitic”;
pitac ”monedă de mică valoare”;
PETL ”munte”; cf. rom.
piatră;
fudul;
a se fuduli;
PETLATL ”rogojină”; cf. rom.
pătrat;
pătură; a împături;
PIPIL ”nobil”; cf. rom.
a bibili; latin.
papalis ”papal; al papei”;
papilla ”boboc de trandafir”;
PILCALLI ”casa nobililor, unde creșteau prinții”; cf. rom.
vergur ”feciorelnic”;
vergură ”fecioară; neprihănită”; latin.
belliger ”care poartă războiul; războinic”; rus.
velikii ”măreț; remarcabil; grozav”; grec.
pallikari ”palicar; voluntar în războiul de independență al Greciei, în 1821; voinic; viteaz; erou”;
PILLI ”prinț; copil”; cf. arom.
pulu ”pui”; latin.
fillius ”fiu; copil”;
puellus ”băiat mic”;
PILTZIN ”prinț”; cf. latin.
palatinus ”palatin; mare senior; guvernator al unei provincii”;
PINOLLI ”făină de porumb și salvie”; cf. rom.
pâne ”pâine”;
pânar ”pitar, brutar; salcâm”;
POCA ”fumegând”; cf. rom.
pâcă ”lulea; pipă”;
foc;
a se înfoca;
Pâca, Sfântul
Foca (mit.);
POCHOTL ”un soi de copac”; cf. rom.
pistil ”pastă de fructe”; alban.
veshtull ”vâsc”;
POPOCA ”a fuma”; cf. rom.
babic ”preparat crud-uscat, afumat cu rumeguș din lemn de esență tare”; cf. POCA;
QUACHIC ”războinic de elită”; cf. rom. cocioc ”cap; capăt”; de-a cacica ”de-a țurca”; rus. kazak ”cazac”;
QUAUHTLI ”vultur”; cf. rom. a (se) cocoța; cocot ”cocoș”; alban. shkaktoj ”a provoca; a declanșa”;
QUETZAL ”pasăre cu penele căreia se împodobeau căpeteniile aztece”; cf. rom. gujălie ”pasăre”;
SAQUAN ”o pasăre cu penaj bogat, foarte colorat”; cf. rom. zăgan ”o specie de vultur”;
TECALLI ”casă (sală) de judecată”; cf. rom. zicală; tacla ”conversație; taifas”; a ticlui ”a pune la cale; a întocmi; a compune; a redacta (cu pricepre, ușor, repede); a plăsmui; a potrivi”; țăcălie ”ridicătură înaltă de teren”; țiclău, țiclui ”deal mai înalt; movilă; vârf ascuțit de deal, de stâncă”; țiglă; ”Țugulea, fiul unchiașului și al mătușii”, basm cules de Petre Ispirescu; lat. decor ”ceea ce se potrivește; trăsăturile proprii; farmec; grație; eleganță”; decoro ”a împodobi; a decora”; decorus ”potrivit; care șade bine; cuviincios; onorabil; demn”; alb. i degjuar ”ascultător; supus; cunoscut; celebru”;
TECOMATL ”vas”; cf. rom. tacâm;”serviciu complet de masă”;
TELPOCHTLI ”neîntinat”; cf. geto-dac. tarabostes ”nobili; preoți”; rom. jireviță ”femeie tânără și vioaie”; jurubiță ”femeie delicată”; rus. celovek ”om”; franc. trappiste ”trapist; membru al unui ordin călugăresc catolic, cu cel mai auster regulament”; turc. derviș ”derviș; călugăr musulman”;
TEO- ”Zeu”; cf. grec. Theos, latin. Deus ”Zeu; Dumnezeu”; alb. dua ”a iubi; a dori; a plăcea”; TEOCALLI ”templul principal”; literal: ”Casa Zeilor”; cf. TECALLI;
TEOOCTLI ”vinul Zeilor”; cf. rom. doctorie; dohot ”ulei vâscos, întrebuințat la ungerea osiilor”; latin. dactylus ”ciorchine de struguri; curmală”;
TEOMETL ”vin alb făcut din agavă”; cf. rom.tămâioasă ”varietate de viță-de-vie”; tămâios (despre struguri sau vinuri) care miroase tare și frumos; muscat”; tămâiat ”amețit de băutură; beat”; tămadă ”leac”; a (se) tămădui; țintaulă, țintaură ”plantă medicinală din care se extrage un surogat al chininei”; Tămădău (loc.);
TEOTEXCALLI ”vatră divină; vatra Zeilor”; cf. rom. dascăl ”cântăreț la biserică; psalt; țârcovnic; învățător”; grec. didaskalos ”dascăl”;
TEQUANIME ”sălbatic”; cf. rom. dihanie; a se țăcăni; țigan;
TETEUC ”șef”; cf. rom. tătuc; duducă; dădacă; a dădăci.
TEZCATLI -”oglindă”; cf. rom.
a se deschide ”(despre priveliști, peisaje) a se întinde în fața ochilor; a se lumina (fața, cerul); (despre oameni) a se lumina la față”; lat.
discusse ”cu băgare de seamă”;
discussio ”examen atent; inspecție; verificare”;
TIACHCAUH ”instructor de exerciții fizice al adolescenților”; cf. rom.
deșcă ”ostaș cu experiență; veteran”; lat.
discusse ”cu băgare de seamă”;
discussio ”examen atent; inspecție; verificare”.
TICITL ”medic”; cf. rom.
destul ”cantitate foarte mare; suficient de; cât trebuie; intens; belșug; mulțumire”; latin.
dexter ”drept; dibaci; abil”.
TILMATL ”mantie”; cf. rom.
dulamă ”haină lungă de ceremonie, din stofă scumpă, purtată de voievod și de boieri”;
TLACOCHCALCO ”templul săgeților”; cf. rom.
trăgaci ”țintaș”;
TLACOPATLI ”iarbă de leac”; cf. rom. Dragobete ”numele zilei de 1 sau 3 Martie, când fetele adună zăpadă cu care apoi se vor spăla tot anul, ca să fie frumoase și iubite; (mit.) duh care patronează dragostea”;
dragavei,
dragaveică ”ștevie; măcriș-de-apă”;
TLACOTLI ”sclav”; cf. rom.
târcoață ”obiect fără valoare, fără importanță; lucru de nimic; târfă; neplăcere; belea; pacoste; persoană a cărei prezență incomodează”; latin.
tracto ”a trage cu forța; a târî; a lucra”;
TLATOCAN ”vorbitor”; cf. rom.
turtucan ”conducător de șlep”; Turtucaia (loc.); latin.
traduco ”a traduce; a face cunoscut”;
TLAZOLLI ”gunoi; mizerie”; cf. rom.
târșală ”lene; lehamite”;
TOCI ”străbunica noastră”; mama cea bună; sufletul pământului”; cf. rom.
tușă ”mătușă”; rus.
dușa ”suflet”;
TOCIUITL ”un fel de fustă din pene galbene de papagal”; cf. rom.
țesătură;
a testălui ”a lega”;
a se tistăli ”a se găti”; latin.
textile ”țesătură; pânză; stofă”;
TOMATL ”tomată”; cf. rom. tămadă ”leac”; a se tămădui ”a se vindeca; a se întrema”; latin. dumetum ”tufiș”; tumido ”a umfla”; tumidus ”umflat”;
TONAL ”ardere; căldură; suflet”; cf. rom. tânăr;
TORTILLA ”plăcintă de porumb”; cf. rom. turtă; turtoi ”turtă de mălai”;
TOUAMPOUAN ”aproapele nostru”; cf. rom. a tâmpina (arh.) ”a întâmpina; a primi”;
TOZCUAXOLOTL ”un fel de coș mic, împodobit cu aur”; cf. rom. tașcă; tecșilă ”geantă sau pungă de piele ori de pânză”; teșcherea ”chimir”; pungă de piele pentru păstrat actele”; toșcă ”săculeț; tolbă; traistă; doldora”;
TZIN ”reverențial; sufix nobiliar”; cf. rom. cin ”rang; grad; dregătorie”; slav. țena ”preț”;
UANPOUAN ”aproapele”; cf. rom. a îmbuna; a împăna; a îmbina; latin. infans ”copil; copilă; făt”; infanto ”a hrăni ca pe un copil”;
UIPILLI ”un fel de bluză”; văl; a (se) înveli; a (se) învălui;
XICAPOYON ”numele unei fântâni”; cf. rom. jgheab; Suceava (râu).
XILOTL ”spic fraged de porumb”; cf. rom. salată;
XIPEUA ”jupuit”; cf. rom. a jupui;
XOCOLATL ”ciocolată”; cf. rom.
a ciocâlti ”a dumica; a mesteca în gură un aliment”;
a ciuguli;
ciugulit;
YOLLO ”frumoasă; grațioasă”; cf. rom.
Iele (mit.).
Uimitoare este și prezența imperativului
haide!, cu varianta
aide!, în mai toate limbile indigene ale Americii.
Asemănările nu se rezumă doar la graiuri, ci și în alte aspecte ale culturii Românilor și Amerindienilor, legate de credințe, obiceiuri și artă populară, cum ar fi domeniul țesăturilor.
Pe vremea mărețului conducător Marko, zis și Sarpedon, Imperiul Atlant se întindea din India până în America. Numindu-se și
Roman, acest Imperiu poate fi socotit ca S
trăromân, mai ales că primul regat, inclusiv principala capitală, se aflau pe actualul teritoriu al României.
O, Patrie Scumpă, Împărăteasa noastră, ce mândră și fericită erai odată!
Adrian Bucurescu
