marți, 22 noiembrie 2016

Сергей Есенин / Serghei Esenin





          "Вечером синим, вечером лунным..." / "Seri cu Lună, albastre seri..."



Seri cu Lună, albastre seri,
Fost-am frumos şi tânăr mai ieri.

Nemaipomenit şi neînfrânat
Totul... departe... pe alături a zburat.

Ochii au pălit, inima nu mai tună...
Fericire albastră! Nopţi cu Lună!

                                                                            1925

     Переводчик: Адриан Букуреску
     Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu

luni, 21 noiembrie 2016

Probleme


  





Fie Q şi Y două puncte
pe linia vieţii.
Să se calculeze
câte lacrimi sunt între aceste două puncte
ştiind că niciunul dintre ele
nu aparţine Certitudinii.

                   *
               *      *

Să se formuleze
nostalgia sistemului nervos
ştiind că viteza gândului
este mai mare
decât viteza luminii.


                                     Adrian Bucurescu

duminică, 20 noiembrie 2016

Şarpele Glykon - statuetă descoperită la Tomis


Istoria secretă. Cultul Șarpelui



     După cum se ştie, în Evul Mediu, cel mai preţios tezaur, căutat de cavalerii regelui Arthur, era Graalul. Se tot întreabă unii ce este acesta, ba alţii şi-au imaginat că l-au şi găsit! În realitate, Graalul este Cartea Divină a Geto-Dacilor, cea în care se află toată istoria, deocamdată secretă, a lumii. Strămoşii noştri îl numeau CORYLLUS, pronunţat CORIULLUS, de unde şi-a luat numele şi un măreţ rege, pomenit de istoria cunoscută. COR YL LUS se tălmăceşte o dată prin "Izvorul Luminii"; cf. rom. a cura "a curge"; alban. krua "izvor; sursă"; rom. el; al; a luci; laz; Iele, Ilioase (mit.); alb. yll "stea; astru"; yllesi "constelaţie". Din CORYLLUS, Românii au moştenit mai multe cuvinte, printre care creier, criel (reg.) "creier", crai (cf. slav. kral "rege"), gârlă, Chiril, Chirilă, iar Albanezii, kurore "coroană; cunună". Prin forţa împrejurărilor, am acces la această Sfântă Scriptură a strămoşilor noştri, izvor al multor dezvăluiri făcute publice, inclusiv pe acest blog.
     În Graal, este menţionată şi sintagma SARPEDON, care, în scrierile antice, este numele unui războinic traco-lykian, participant la războiul troian, precum şi unul dintre fiii lui Zeus. Sintagma este un adevărat şirag de chei ale cunoaşterii. Una dintre ele trimite la SARPE-DON "Colina (Movila) Şarpelui"; cf. rom. şarpe; alban. tun "muche"; ital. duna "dună"; oland. dune "colină". De aici, nu se poate să nu ne gândim îndată la celebrul Mare Gorgan al Şarpelui, din ţinutul Adams, statul nord-american Ohio.


                                                    Marele Gorgan al Şarpelui, din Ohio

     Despre cum au ajuns Geto-Dacii în America, se va pomeni într-un viitor episod al acestui serial. Nu, nu e nicio glumă "protocronistă", nu!
     Un alt sens desprins din străvechiul toponim este SAR-PEDON "Care se vede de Sus"; cf. rom. a sări; şură; şiră; a vedea; vedenie. Alte tâlcuri: SARPED ON "Să ne purificăm! Să fim Curaţi! Să fim Buni (Plăcuţi)! Să ne perfecţionăm! Să fim Atenţi! Să stăm de Veghe! Să ne amintim!"; cf. rom. şervet "ştergar; prosop"; şerbet; alban. sherbet "şerbet; văruire; spoire"; sherbetoj "a vărui; a spoi"; lat. servatio, -onis "observare; respectare (a unor reguli); mod de procedare"; servator "păzitor; păstrător; observator". Şi tot alte sensuri: SARPE DON "Şarpele (care) întăreşte; Şarpele (care) consacră;Şarpele (care) se cinsteşe; Şarpele care se pomeneşte; Şarpele ca Amintire; Şarpele ca Semn"; rom. tun; a tuna; danie; denie; alban. dhenie "decernare; atribuire; acordare"; tun "muche"; lat. dono "a dărui; a face daruri"; donum "dar; ofrandă". Din aceste tâlcuri, avem şi astăzi aşa-numitul "Toiag al lui Asklepios", precum şi "Caduceul lui Hermes", primul fiind simbol al ştiinţelor medicale, respectiv al medicinei şi al farmaciei. De asemenea, în mitofolclorul românesc, apare şi Şarpele Casei sau Şarpele Străjer, cu rol benefic, despe care am mai scris şi pe acest blog.


                                                         Amintiri de la Navigatorii Cereşti

     În fine, Musafirii Astrali de odinioară făgăduiesc că se vor întoarce, aşa cum se înţelege şi dintr-un alt tâlc al Şarpelui, anume Sinuozitatea sau Răsucirea, adică "Întoarcerea", căci SARPED, adică "Întărire",mai  înseamnă şi "Vindecare; Revenire". Deci, misterioşii Oaspeţi Divini, cine vor fi fost Ei, ne mai dau o veste -  SARPE DON, ce se tălmăceşte prin "Vom reveni! Ne vom întoarce! Vom coborî!"; cf. rom. sârbă (dans popular); a (se) surpa; alban. tane "ai noştri".
     Aşadar, o viitoare generaţie se va bucura de o sublimă întâlnire, demult şi de mulţi aşteptată...

                                                                                                                    Adrian Bucurescu
    

vineri, 18 noiembrie 2016

Moment zgubilitic






          Minima moralia

Cu picioarele holbate
Şi cu ochii crăcănaţi,
Cu urechile-ncruntate,
Urlă Veta din Urlaţi.

Un patron de piei de cioară,
Cu nările ciufulite,
Şi-a întins marfa pe sfoară,
Sforăind pe căi cinstite.

Două babe erudite,
Cu genunchii decoltaţi
Şi cu mâinile ciulite
Fac bezele la soldaţi.

La pârleaz, o dirigintă,
Cu bicepşii ei atenţi,
Croşetează o plăcintă
Şi-i mustră pe corigenţi.

Dar ce zgomot se aude?
Mârâit ca de albine.
Nu mai tundeţi ouă crude,
Nu mai pieptănaţi măsline,

Şi purtaţi-vă frumos
Cu gogoaşa-nfuriată,
Căci de la Feteşti în jos
Autostrada-i blocată!

               Adrian Bucurescu

joi, 17 noiembrie 2016


     Tăbliţele dacice de la Sinaia





          < Cetatea Cântecului >

     SA BELO YILOUSU OYRAM ODAO EO TAOFEO OE SARMON GATO I DIZIO. DAIOY ANTONIE OY HYLYAR HYO IL RIOMIONO ON SOTISO. DEO EO VA STARNI ORETERO DOINI DAVO. GEO ONGEL TINE ASOL. OYRAM ODA BOSIOC NITRO TA SIEO RAMO SARMON. GATOE I DIZIONI. RIOMIONO ONGERI ZOETA PIEHI.

     Traducerea:
    Acei Frumoşi au crescut la Apa Magică, în Taifeo, cu cei foarte săraci, se spune. Cei Doi Născuţi pe Colina Divină pe Români i-au condus. Zeii Aceia spre stele S-au înălţat de la Cetatea Cântecului. Acei Îngeri de la pământ S-au ridicat. Cu apă fermecată de pe busuioc S-au hrănit şi au fost conducătorii celor foarte sărmani, s-a scris. Românii pe Îngereştii Domni Îi cinstesc.

     Lexic:
SA - "acei"; cf. rom. se;
BELO - "frumoşi; cinstiţi; viteji"; cf. rom. băl; fală; pală "spadă"; lat. bellus "drăguţ"; bellum "război";
YILOUSO - "crescut; mărit; întremat"; cf. lat. laus "laudă; elogiu"; rom. iliş "hrană";
OYRAM - "magică; sfântă; frumoasă"; cf. rom. aramă; lat. aroma "aromă";
EO TAOFEO - "în tufe; în ciulini"; cf.TAPAE - loc. dacică;  rom. tufă; ţepi;
OE SARMON - "cu cei săraci"; cf. rom. sărman;
GATO - "foarte"; cf. rom. gata; a găta;
I DIZIO - "se spune"; cf. rom. zis;
DAIOY - "cei doi"; cf. rom. doi, două;
ANTONIE - "născuţi; coconi; copii"; cf. rom. noatin; Sf. Anton - patronul copiilor; Antonie (nume);
OY HYLYAR - "pe colină; în sus; deasupra"; cf. rom. călare; culoare; chelar; guler; lat. gloria "glorie";
HYO - "divină; conducătoare; ducere"; cf. alban. hyj "zeu; zeitate"; rom. hai! hei! hăi! hii!;
YL RIOMIONO - "pe (la) Români; la luminaţi; la iluminaţi"; cf. rom. Român; lumină; rumen; romaniţă; Rohman "Blajin" (mit.);
ON SOTISO - "i-au condus; i-au adus"; cf. alban. zot "stăpân; domn; Dumnezeu"; rom. a însoţi;
DEO EO - "Zeii aceia"; cf. lat. Deus, grec. Theos "Dumnezeu; Domnul"; rom. ăia;
VA STARN - "spre (în; la) stele"; cf. rom. va; pe; germ. Stern "stea";
ORETERO - "s-au înălţat"; cf. altar; arţar;
DOINI - "(de) cântec"; cf. rom. doină; a doini;
DAVO - "davă, cetate"; cf. rom. Deva (loc.);
GEO ONGEL - "acei îngeri";
TINE - "(de la) pământ"; cf. rom. tină;
ASOL - "s-au ridicat; s-au întremat"; cf. rom. iesle; uşor;
OYRAN - "(cu) fermecată; divină"; cf. OYRAM;
ODA - "apă"; cf.rom. a uda;
BOSIOC - "(de; pe) busuioc";
NITRO - "s-au hrănit"; cf. rom. nutreţ; lat. nutrio "a hrăni";
TA SIEO - "şi au fost"; cf. rom. de; a si (pop.) "a fi";
RAMO - "conducătorii; ducătorii"; cf. lat. rama "vâslă";
SARMON - "(celor) sărmani";
GATOE - "foarte; tare"; cf. rom. gata; a găta; gutuie; Gutâi (munţi);
I DIZIONI - "s-a scris; s-a desenat; s-a înnegrit"; cf. rom. tăciune;
RIOMIONO - "Români; Iluminaţi";
ONGERI - "(pe) îngereştii";
ZOETA - "domni"; cf. alban. zot "zeu; stăpân; Dumnezeu";
PIEHI - "cinstesc; cântă"; cf. lat. pie "cu pietate"; alban. bekoj "a binecuvânta"; rom. Baicu, Paicu, Voicu.

                 Adrian Bucurescu - "Tainele tăbliţelor de la Sinaia", Ed. Arhetip, 2005