Cântec la neguri

 

Peste zidurile albe

trec lăstunii, zbor frângând

peste zidurile albe,

între florile de nalbe,

gând tăcerii închinând.

Stele suie-n depărtare,

turma s-a lăsat spre sat;

vechi, Luceafărul tresare,

în cereasca nepăsare,

din amnare scăpărat.

Luna-i albă, trecătoare.

Cântece de dor se-aprind

în cereasca depărtare.

O talangă-n câmpuri moare,

căzătoare se desprind.

Iarba-n valuri se desparte

la bătaia vântului.

Peste câmpurile sparte

din departe urlă-a moarte

câinele pământului.

 

                               Adrian Maniu

Un înger a sunat

 

                   În drum spre Sarmizegetusa

 

Un înger a sunat din trâmbiți: Primăvara.

Și uite cum întreg pământul a-nverzit,

și flori mai albe sau mai galbene ca ceara,

atât de simplu pretudindeni s-au ivit.

 

Aicea sunt și pasările călătoare...

Tot drumul înspre primăvară mână.

În cel mai fraged, sfânt și dulce soare,

un cuc pestriț în mărul alb se-ngână.

Departe-n munți, e încă iarnă-adâncă,

dar munții sunt atâta de departe...

Ș-acolo îngerul a să învie pom și stâncă,

și numai sufletul o să rămâie-n moarte.

                                                    Adrian Maniu

De Sărbătoarea Florilor

 

     Tuturor celor cu nume de flori și suflet curat, din toată inima, LA MULȚI ANI!

Sfântul Gheorghe

 

                                           Viteazul Oștean, Mereu Biruitor

Mai întoarce, Doamne, roata,

 

 

 

Să-mi mai văd o dată soarta,

Să-mi văd anii tinereții,

Să-mi văd strălucirea vieții!

     Doamne, și ce viață mai duceam!

Corrida într-un sat

 

                                               Tablou de Francisco de Goya

Zodia Taurului la Atlanți și la Români

 

      

     Zodia Taurului este orânduită între 21 Aprilie și 20 Mai. Ca și celelalte zodii stabilite de Atlanți, așa și cea a Taurului se referea mai întâi la atmosferă, la vreme. Astfel, în Asia Mică, care până la năvala Grecilor fusese complet tracică, este atestat lanțul de munți TAUROS, a căror denumire vine din TA UROS ”La Înălțime; Cu (în; de; la; pe) Vârf; Care înțeapă; Care străpunge”; cf. rom. de; engl. the ”cel”; to ”la”; ARES - Zeul Războiului la Traci; rom. uriaș; oraș; arici; a arăci; alban. arez ”bărzăune; bondar”; grec. oros ”munte”. Așa a apărut compusul TAUROS ”Înălțime; Culme; Vârf; Înțepătură; Împunsătură; Străpungere; Durere; Ardență; Căldură”; cf. rom. taur; țăruș; a durea; torță; arom. taur ”munte înalt”; latin. torris ”tăciune”; torreo ”a arde; a frige; a prăji; a pârjoli; a usca; a seca”; alban. drize ”mărăcine”; got. daur ”poartă; ușă”; lituan. tauras ”zimbru”. Așadar, TAUROS se referea și la mândrul animal și la căldura care se impune în perioada 21 Aprilie și 20 Mai. Astfel, acest răstimp a fost însemnat cu o ideogramă care reprezenta un taur, rămânând până astăzi și simbol al zodiei omonime.

 

                                                        Tauromachia în palatul din Knossos

     O denumire românească arhaică a acestei zodii este Gonitorul.

     Despre nativii din Zodia Taurului se spune că sunt uneori impulsivi, dar sunt mânați de cele mai nobile principii, precum dragostea și adevărul. Zodia Taurului se numără printre cele mai norocoase și favorizate semne pe roata Zodiacului. Guvernată de Venus, nativii acestei zodii au parte de un destin privilegiat, de frumusețe, prosperitate și beneficii, pe care le primesc adeseori în viață.

 

     Pietrele norocoase ale Zodiei Taurului sunt: smaraldul, cuarțul roz, safirul, agata, malahitul, aventurina și iolitul.

                                                                                                              Adrian Bucurescu

Taurul Sacru

 

     În cel mai vechi sanctuar din Europa, la Parța, jud. Timiș

Pisică dormind

 

                                                                                      Tablou de Olga Flerova

Enigmaticul Alfabet de la Histria

 

      Aethicus Histrianul a fost un scriitor get, originar din Histria, care ne-a lăsat o importantă operă în limba latină. A trăit între secolele IV și V. În lucrarea ”Chosmographia”, Aethicus prezintă un alfabet, precum și denumirile getice ale literelor acestuia. Pentru a fi memorate mai ușor, numele literelor au fost ordonate în versuri, care, la rândul lor, sunt proverbe. Iată stihurile histriene:

     ALAMONI BECAH CATHU

     DELFOY EFOTHU FOMETHU

     GARPHOU HETHMU IOSITHU

     KAITHU LETHFU MALOTHY

     NABALETH OZECHI CHORIZECH

     PHYTHYRIN SALATHI INTHALECH

     THOTHYMOS AZATHOT REQUE YRCHONI ZOTHYCHIN

          Traducerea:

     ”Să învățăm literele toate! Hărnicia alungă sărăcia. Graba strică judecata. Terapia învinge boala. Necuratul îndeamnă la rele. La bătrânețe acumulezi (dobândești) experiență (știință); Într-al zecelea răstimp băutura se oprește din gâlgâit (bolborosit)”.

          Lexic:

     ALAMONI - ”a (se) lumina; a învăța”; cf. rom. lume (arh.) ”lumină; piatră prețioasă strălucitoare, fixată într-un inel sau în capătul unui ac”; lumină; a (se) lumina; liman; alamă; Aliman (n.); latin. alumnus ”discipol; elev”;  

     BECHAH - ”litere; slove”; cf. rom. buche (arh.) ”literă; slovă”; buchii ”litere; alfabet; rânduri scrise”; germ. Buch, engl. book ”carte”; 

     CATHU - ”tot; întreg”; cf. rom. gata; a găta; alban. i gjithe ”tot; întreg”; 

     DELFOY - ”curățenie; cinste; vrednicie”; cf. rom. dalb ”alb; curat; imaculat; limpede; zori de zi; atrăgător; minunat”; dolfă ”cățea ciobănească de pază”; dulf ”delfin”; 

     EFFOTHU - ”a alunga; a îndepărta”; cf. rom. a (se) abate; latin. abbaeto ”a se depărta”; evado ”a ieși din; a trece (dincolo de); a lăsa în urmă; a scăpa de”; evito ”a se feri (de); a evita”;

     FOMETHU - ”foamete”; 

     GARPHOU - ”grabă; iuțeală; repezeală”; cf. rom. grabă; a (se) grăbi; crap; Griva, Grivei - nume de câini; 

     HETHMU - ”a strica; a crăpa; a rupe; a tăia; a toca”; cf. rom. chițimie ”cocioabă”; cazma; ghiudem; grec. khasma ”crăpătură”; 

     IOSITHU - ”judecată; cumpăt”; cf. rom. ostoi ”potolire”; a (se) ostoi ”a (se) potoli; a (se) calma; a (se) liniști”; latin. iustus ”care respectă dreptatea; drept; echitabil; conform cu legile; conform cu uzanțele, just; legitim”; 

     KAITHU - ”terapie; tratament”; cf. rom. a căuta ”a purta de grijă (unui bolnav); a se îngriji de...; a cerceta; a examina”;

     LETHFU - ”a bate; a alunga; a lovi; a tăia”; cf. rom. lodbă ”bucată lungă de lemn despicată”; a răzbi; litvă ”liftă”; retevei ”scatoalcă; lovitură; bătaie”;  

     MALOTHY - ”răutate; boală; rană; sfărâmătură”; cf. rom. meliță; a melița; moloz; latin. malitia ”răutate; ticăloșie; nemernicie; sterilitate”; 

     NABALETH - ”necurat; rău; primejdios”; cf. rom. îmbălat; năvlac ”care dă năvală, lacom să apuce”; năpârcă; Nefârtate - poreclă a Diavolului; alban. nepertke ”năpârcă”;

     OZECHI -  ”a îndemna; a îmboldi; a ispiti; a împinge; a împunge”; cf. rom. a ușchi ”a înnebuni; a sminti; a pleca brusc dintr-un loc”; ojoc, ojog ”cociorvă; om decăzut din punct de vedere moral”; hoașcă; ucrain. hoșka ”viperă”; rus. iazîk ”limbă”; 

     CHORIZECH - ”rău; rană; usturime; roadere”; cf. rom. harțag; horceag ”praz”; hârciog ”mamifer rozător; guzgan; mârțoagă; hoț de locuințe”; 

     PHYTHYRIN - ”bătrânețe”; cf. rom. bătrân; latin. veteranus ”vechi în serviciu; veteran; bătrân”; 

     SALATHI - ”a acumula; a dobândi; a obține”; cf. rom. salt; a sălta; latin. solidus ”solid; tare; masiv; compact; ferm; temeinic; adevărat; veritabil; real”; solido ”a întări; a consolida”; solidum ”totalitate a unei sume”;  

     INTHALECH - ”experiență; știință”; cf. rom. a înțelege;

     THOTHYMOS ”al zecelea; decimă”; cf. rom. dijmă ”dare care reprezenta a zecea parte din produsele principale, percepută de stăpânii feudali de la producătorii direcți”; latin. decima, germ. dezemo ”o zecime; a zecea parte”;  

     AZATHOT - ”răstimp; perioadă; lună calendaristică”; cf. rom. astăzi. * Autorul se referă la luna Octombrie, când vinul din butoaie încetează să mai fiarbă.

     REQUE - ”băutură; licoare; lichid”; cf. rom. rachiu, răchie; alban. raki ”rachiu”; rreke ”pârâu; gârlă”; slav. reka ”râu”; 

     YRCHONI - ”a bolborosi; a gâlgâi”; cf. rom. a horcăni ”a horcăi; a hârcâi; a sforăi”;

     ZOTYCHIN ”a înceta; a se opri”; cf. rom. a zăticni ”a se opri; a se întrerupe; a împiedica”.

          Chiar dacă textul e dezlegat, enigmele persistă. S-a mai scris ceva în literese respective? Dacă da, unde se află? Au fost distruse, ca și multe altele, textele scrise în acest alfabet? Dacă da, de ce?

                                                                                                           Adrian Bucurescu

Spartacus în Incantațiile Magilor Traci

 

 

     Printre altele, Soarta înseamnă Predestinare. S-a mai spus și că numele unui om duce tot la predestinare. Aceasta era și credința Tracilor, doar că ei și demonstrau asemenea legături, prin incantații. Dat fiind specificul limbii trace, care era inteligibilă prin opt tonuri, prin accente sau lungirea vocalelor, un cuvânt putea avea o mulțime de sensuri, uneori chiar opuse. Totodată, vechea tracă nu avea gen, număr și diateze. Exemple de tălmăcire a numelor sunt numeroase, dar aici vor fi prezentate doar cele prin care magii traci au descris întâmplări din viața marelui conducător al răscoalei sclavilor din Imperiul Roman, Spartacius. Se știe că era din tribul tracic Maedi, unii cercetători afirmând că era prinț, alții că ar fi fost dintr-o familie de păstori. Prins de Romani, a fost făcut sclav și gladiator.

      Iată una din incantațiile magice privindu-l pe Tracul care nu a putut suporta sclavia: S'PAR TACUS SPARTACUS S'PA R'TAC US S'P ARTAC US S'PAR TA CUS S'PAR TACUS. Traducerea: ”Marele Conducător, Spartacus, Sabia ridicându-și, i-a pornit (eliberat) pe Tovarășii Săi, îngrozindu-i prin Îndrăzneală pe Asupritorii Stricați (Odioși)”; cf. rom. spor; a spori; latin. super ”deasupra; mai mult; peste”; alban. siper ”peste; deasupra”; supore ”epolet”; rom. ducă ”principe; voievod”; a duce; latin. dux ”călăuză; conducător; general; căpetenie”; grec. doxa ”glorie; considerație”; SPARTACUS; rom. sabie; a ridica; își; șuvoi; latin. saevio ”a se înfuria; a fi cuprins de furie; a se porni furios”; subeo ”a a înainta spre; a se ridica; a se îndrepta spre”; alban. shpie ”a (se) purta; a (se) duce; a (se) transmite”; shpij ”a dezmorți; a descleșta”; rom. ortac; își; a speria; ital. sbirro, fr. sbir ”zbir”; rom. de; a da ghes; asupra; latin. super; alban. siper; rom. duhos ”urât mirositor”; dugos ”încăpățânat; posac; morocănos; neprietenos; posomorât; urâcios; ursuz”. ”Stricați” li se spunea Romanilor de către Traci, dovadă că numele vechi al Romei, în limba română, era Râm; cf. rom. a râma; râmă.  

     Despre Spartacus și soția lui, Plutarh scrie în ”Viața lui Crassus”: ”Se spune că atunci când a fost dus întâiași dată la Roma spre a fi vândut, un șarpe s-a încolăcit în jurul capului său în timp ce el dormea, iar soața lui, care era din același neam cu el și profetă posedată de nebunia lui Dionis, a spus că semnul arată că va avea puteri mari și nemaiântâlnite ce îi vor aduce în cele din urmă pierzania. Femeia a fugit împreună cu el din captivitate și a trăit apoi alături de el”. Va să zică soția lui era profetă și îi slujea lui Dionysos, Arhanghelul Zorilor la Traci. Va fi știut că, după toate cele, pierzania soțului ei era aproape. Așa îi spuneau de altminteri și incantațiile cu numele lui: SPARTACUS S'P ARTAC US SPAR TAC US ”Spartacus a pornit cu Tovarășa (Soția) lui spre Țara (Hotar) lor”; cf. SPARTACUS; rom. șuvoi; latin. saevio ”a se porni furios”; subeo ”a înainta spre; a se urca; a se îndrepta spre”; alban. shpie ”a (se) duce”; rom. ortac; spre; rom. toc (la ușă, la fereastră); alban. toke ”pământ; teritoriu; teren”; rom. își. 

     Istoria a consemnat că viteazul Trac a zdrobit patru legiuni romane și l-a învins pe generalul Publius Varinus. Iată aceste fapte glorioase în altă incantație: SPARTACUS S-PAR TAC US S'PAR TACUS SPAR'TACUS ”Spartacus cele Patru Legiuni (Unități) ale unui Mare General le-a zdrobit”; cf. SPARTACUS; rom. se; germ. vier, engl. four ”patru”; alban. tek ”unic”; rom. își; spor; asupra; latin. super ”deasupra; peste”; alban. siper ”peste; deasupra”; rom. ducă ”principe; voievod”; latin. dux ”general; căpetenie”; rom. a sfârteca; a zburătăci.

     Se mai știe și că Tracul se înțelesese cu niște pirați să-l treacă pe mare, din Peninsula Italică în Sicilia, dar aceștia l-au înșelat, pregătind un atentat asupra lui, cu ajutorul soldaților romani, și au plecat în zorii zilei. Și această trădare îi era predestinată marelui conducător, înscrisă în numele lui: SPARTACUS S-PAR'T ACUS S-PAR'T ACUS S-PARTA CUS ”Spartacus cu niște Pirați se înțelesese (hotărâse), dar Pirații au trecut de Partea Ticăloșilor (Răilor)”; cf. SPARTACUS; rom. să; latin. pirata ”pirat; corsar”; rom. ocoș ”isteț; deștept”; latin. occasio ”împrejurare favorabilă; prilej; posibilitatea de a avea la îndemână ceva”; rus. ukaz ”ordin; ordonanță; hotărâre; autorizație”; rom. și; parte; ogaș; să; parte; câș ”strâmb”; a gâșâi ”a răguși”; chioș ”spân”; gușă; goz ”gunoi”; Guzu (n.); pers. ghauz ”prostituată”. 

     Tot din nefericire, în numele lui soția profetă prevestise că viteazul conducător va pieri în luptă, așa cum își doreau de altfel toți războinicii traci: S'PAR TACUS SPARTACUS SPAR'TACUS S-PART A CUS ”Mărețul Conducător, Spartacus, a pierit în Lupta cu Dușmanii (Răii)”; cf. rom. spor; a spori; latin. super; alban. siper; SPARTACUS; rom. a sfârteca; a (se) zburătăci; să; bardă; a (se) forța; alban. borde ”breșă; spărtură”; vurrate ”cicatrice; stigmat”; franc. fort ”fort”; rom. a (se) sforța; franc. sport ”sport”; rom. a; câș; a gâșâi; chioș; gușă; goz; pers. ghauz; latin. accuso ”a acuza; a blama”.

     Am preluat aceste incantații din GRAAL.

                                                                                                                  Adrian Bucurescu

Adevărata Românie

 

 

                                          Acesta este Miezul Daciei!

Căpâlna, Județul Alba

 

 

                                                                      Cetatea Dacică