Geții PIEPHEIGOI
Am fost coleg de clasă, la Liceul Teoretic din Urziceni, cu George Theodor Popescu, cu care am rămas prieten până astăzi. S-a născut în Creața Leșile, denumire dintre cele mai ciudate, care nu mi-a dat pace vreme îndelungată. În prezent, satul lui natal nu se mai numește așa, ci... Vânători, toponim banal, născocit de administrația comunistă, în vigoare și azi!
Robotind eu de câteva zeci de ani pe moștenirea românească din graiurile geto-dacice, m-am întâlnit din nou cu... Creața Leșile, dibuindu-i în sfârșit tâlcurile.
Astfel, acest sat de pe malul stâng al Mostiștei se află pe tărâmul unde hălăduiau cândva Geții PIEPHEIGOI sau PIEPHIGI, localizați în Vestul Bărăganului și Câmpia Vlăsiei. Etnonimul suferă mai multe tălmăciri, cum se întâmplă de obicei cu termenii geto-dacici:
1. PI E PHEIGOI ”Care sunt Viteji; Care sunt Războinici; Care se bat; Care se apără; Cei care înțeapă; Cei care scrijelesc; Cei care scriu; Care au Carte; Care (se) cultivă”; cf. rom. pe; germ. was ”ce”; rom. e; fie; buiac ”răsfățat; zburdalnic; nebunatic; nechibzuit; exaltat; nebun; aiurit; petrecăreț; chefliu; exuberant; roditor”; paic ”soldat din garda personală a voievodului; sol; trimis; mesager”; pahaie ”om rău; speță rea”; buche ”slovă; literă”; Baicu, Voica, Voicu, Vuică (n.); alban. fajkua ”șoim”; bujk ”agricultor”; germ. Buch, engl. book ”carte”; germ. bei wache ”la pază”.
2. PIE PHEIGOI ”Cărora le place Cartea (Învățătura)”; cf. rom. a (se) îmbia; voie; a voi; buche; germ. Buch, engl. book.
3. PIEPHEIGOI ”Scris; Lectură; Carte; Cultivare; Superioritate; Înălțime; Vârf; Înțepătură; Cusătură; Țesătură; Încrengătură; Rămuriș; Vlăstari; Pui”; cf. rom. babac ”tată”; babacă ”mamă”; bobeică ”babă; runc; pisc păduros izolat”; pufoaică; boboc ”mugure; pui de pasăre”; Bobeica - un deal în jud. Iași.
Mergând după tâlcurile de ”Scris; Carte; Rămuriș”, se vădește atestată o cetate getică, HERTOVALUS, cu felurite tălmăciri:
1. HERTO VA LUS ”Împrejmuire cu (de) Copaci (Ramuri)”; cf. rom. curte; gard; pe; leasă ”desiș mare de pădure; împletitură de nuiele”; alban. lis ”stejar”; rus. les ”pădure”; franc. lys ”crin”.
2. HERTO VA LUS ”Îngrădire cu Plante”; cf. rom. curte; gard; latin. hortus ”grădină; casă la țară”; rom. pe; leasă; alban. lis; rus. les; franc. lys.
3. HERTO VA LUS ”Ocol cu Plante; Apărarea Plantelor”; cf. rom. curte; gard; latin. hortus; rom. pe; leasă; alban. lis; rus. les; franc. lys.
4. HERTO VA LUS ”Cultivarea (Îngrijirea) Plantelor; Cartea cu Plante; Care tămăduiește cu Plante”; cf. rom. carte; latin. charta ”foaie de papirus pentru scris; (fig.) scriere; carte; scrisoare”; rom. pe; leasă; alban. lis; rus. les; franc. lys.
5. HERTO VALUS ”Ocolit (Împrejmuit) de Ramuri (Încrengătură); În Mijlocul Pădurii; În Inima Vlăsiei”; cf. rom. curte; gard; Herța (top.); latin. hortus; cordis ”a(l) inimii”; germ. Herz, engl. heart ”inimă”; BLIS - o plantă medicinală dacică; rom. plasă; Vlăsia - numele unor codri întinși; alban. filiz ”lăstar; vlăstar”; pyll ”pădure”; pyllezoj ”a împăduri”.
6. HER'TO VALUS ”Ocolul din Rămuriș; Cetatea Vlăsiei; Fortăreața (Forța) Pădurii; Cercul din Pădure; Tainele (la) Adăpost; Cartea din Ascunziș; Scriptura (Știința) Secretă”; cf. rom. curte; gard; criță (arh.) ”oțel”; creț; a (se) încreți; cretă; latin. hortus; charta; irl. creth ”poezie”; rom. plasă; Vlăsia; văl; a învălui; alban. filiz; pyllezoj.
7. HERTO VALUS ”Bun (Strălucit) la Învățătură; Multă Carte”; cf. rom. carte; folos; bălașă ”o piatră prețioasă”; latin. plus ”mai mult”.
8. HERTOVALUS ”Scriere; Carte; Știință; Vrednicie; Forță; Fortăreață; Apărare; Adăpost; Ascunziș; Subteran”; cf. rom. hărtulie ”act; document”; cărțulie; horodovii ”de oraș; orășenesc”; hârtop, hârtoapă ”vizuină; bârlog; grotă; peșteră; râpă; groapă”; germ. Kartoffel, rus. kartofel ”cartof”.
9. HER'TO UALUS > *HERĂȚOUA LĂȘI > CREAȚA LEȘI > Creața Leșile. Articolul hotărât -le este o intervenție gramaticală românească.
Prin tâlcurile de ”Carte; Slove Scriere”, este limpede că termenii getici PIEPHEIGOI și HERTOVALUS aparțin aceluiași trib. Un argument în plus pentru sensurile respective este denumirea unui sat vecin, Dascălu. Dacă s-ar găsi urme de locuire în vatra actualului sat Vânători, s-ar vădi că acolo a fost un sat, poate chiar un oraș antic.
Dar și mai senzațional ar fi dacă tălmăcirile ”Scrierea Secretă; Cartea Plantelor”, privind satul care pe vremuri va fi fost în inima Vlăsiei, ar fi în legătură cu misteriosul ”Manuscris Voynich”, ilustrat din belșug cu plante, cu o scriere încă nedescifrată!
Altminteri, din cele mai multe tâlcuri ale străvechiului toponim getic se înțelege de ce satul Creața Leșile era musai să dea un cărturar, un poet. Acesta este George Theodor Popescu, autor al mai multor volume de poezii. Am debutat amândoi, în anul 1968, în primul număr al revistei Liceului Teoretic din Urziceni, ”Stăruința”. De neuitat!
Adrian Bucurescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu