LA MULȚI ANI LUMINOȘI!
duminică, 31 martie 2019
9 Mai 1895
Sat al meu, ce porți în nume
sunetele lacrimei,
la chemări adânci de mume,
în cea noapte te-am ales
ca prag de lume
și potecă patimei.
Spre tine cine m-a-ndrumat
din străfund de veac,
în tine cine m-a chemat
fie binecuvântat,
sat de lacrimi fără leac!
Lucian Blaga
Lancrăm
sâmbătă, 30 martie 2019
vineri, 29 martie 2019
joi, 28 martie 2019
Istoria secretă
Toponimia Daciei: Dor Mărunt
O bună prietenă, cititoare a acestui blog, m-a întrebat aseară cum se traduce numele DROMICHAITES. I-am făgăduit că-i voi răspunde în zori și, iată, mă țin de cuvânt.
Într-o tăbliță de la Sinaia, numele mărețului rege apare sub forma DROYOMIKTO, variantă pe care am tradus-o în articolul precedent De fapt, după cum se va vedea, lucrurile sunt ceva mai complicate, căci foarte complicate erau și graiurile geto-dacice. Limba oficială, vorbită de regi, preoți și nobili, era ORO MANISA ”Vorba Limpede”, pe când poporul de rând vorbea altfel, fiecare trib având dialectul său. În dialectele populare, gramatica era extrem de simplă, vorbitorii înțelegându-se mai ales prin tonuri, prin prelungirea vocalelor și prin accente. Astfel, același cuvânt, rostit pe tonuri diferite își schimba total sensul, până la a ajunge chiar antonim! Geto-Dacii profitau de acest caracter al graiurilor lor, fiind maeștri în jocuri de cuvinte.
Așa s-a întâmplat și cu numele marelui rege al Geților, care, rostit DROM ICHAITES, se traduce prin ”Calea cea Dreaptă; Conducătorul cel Cinsit; Conducătorul cel Bun (Plăcut)”; cf. rom. drum; a îndruma; ogod ”obicei; plăcere; gust”; a ogodi ”a fi plăcut; a plăcea”; latin. aequitas, -atis ”echitate; spirit de dreptate; calm; liniște”. După cum s-au petrecut lucrurile între el și învinsul Lysimachos, aceasta este traducerea cea mai potrivită.
Acest rege viteaz și înțelept i-a impresionat și pe autorii antici străini, care au scris despre el cu cea mai mare admirație. Cu atât mai mult a fost apreciat de Geți, care i-au pomenit veacuri de-a rândul numele și isprăvile de arme. Este unul dintre rarii eroi ai noștri, din Antichitate, căruia i s-a păstrat o tainică amintire, căci el a dat și numele, frumos și straniu, al actualului sat din Bărăgan, Dor Mărunt.
Helis, reședința regală a lui Dromichaites, a fost localizată de savantul Vasile Pârvan și de alți istorici de prestigiu la Piscu Crăsanilor, pe malul drept al Ialomiței. Arheologii au stabilit că această cetate era cea mai mare din Câmpia Dunării, în componența ei intrând desigur și actualul sat Dor Mărunt, aflat la doar câțiva km de satele Copuzu și Crăsani, din județul Ialomița, între care se află și Piscul.
În timp, Geții au pronunțat numele regal D'RO MICHAITES, înțeles mai întâi ca... ”Foarte Mic; Micuțul cel Putenic”; cf. rom. droaie; a dura; tare; franc. tres ”foarte”; rom. micuț; ital. macchietta, franc. maquette ”machetă; reproducere plastică la scară redusă”; tormac ”epitet dat unui om scund și îndesat; pui de bivol”. De la această rostire, satul din teritoriul cetății Helis a devenit... Dor Micuț, apoi... Dor Mărunt, cum i se spune și astăzi.
Despre alte tâlcuri tăinuite în DROMICHAITES făgăduisc, dragă prietenă din Ardeal, că voi scrie în alte documentare..
Adrian Bucurescu
miercuri, 27 martie 2019
marți, 26 martie 2019
luni, 25 martie 2019
duminică, 24 martie 2019
sâmbătă, 23 martie 2019
Tainele tăblițelor de la Sinaia
Ștefan cel Mare, pe Câmpul de la Direptate
Sub titlul ”Ștefan cel Mare, în Oastea lui Zalmoxis”, am scris recent că viteazul voievod era inițiat în Misterele Zalmoxiene. Iată încă un argument în favoarea acestui fapt: pe una dintre fețele unei tăblițe de la Sinaia se află chipul domnitorului, cu inconfundabila cușmă dacică. Pe revers, se vede stema Moldovei, cu legendarul bour.
În jurul portretului scrie: I VAȘH KOTSILO. Pe tăblița cu stema scrie: TAPO PANTELI OIT ȘT (EFAN) DAVO I VASH.
Traducerea: ”Marele Voievod. Au strigat oștenii îndată, ca Ștefan lupta (bătălie) s-o conducă”.
Lexic:
I VAȘH - ”mare; înalt; conducător; peste; în frunte; sus”; cf. rom. pisc; bașca; vâsc; alban. bash ”proră, partea din față a unei corăbii”;
KOTSILO - ”strălucitor; voievod; căpetenie; cap; sus; deasupra”; cf. rom. chiciură; a se cățăra; chiceră; căciulă;
TAPO - ”a striga”; cf. rom. a țipa;
OIT - ”îndată, imediat”; cf. rom. iute;
PANTELI - ”oșteni; războinici”; cf. rom. pandur; bondar; pandalii; Pandele, Pintilie (n.);
ȘT(EFAN) - Ștefan. Abrevierea numelor era obișnuită în documentele medievale, precum și pe icoane;
DAVO - ”luptă; bătălie; bătaie”; cf. rom. dobă; tobă;
I VASH - ”a conduce”; cf I VAȘH.
Adrian Bucurescu
vineri, 22 martie 2019
joi, 21 martie 2019
Сергей Есенин / Serghei Esenin
Песнь о собаке / Cântul unei cățele
În zori, sub pătulul de secară,
Unde snopii aurii stau înșirați,
Șapte cățeluși fătă o cățea,
Șapte cățeluși roșcați.
Până spre seară i-a lins,
I-a dezmierdat necontenit,
Pe când zăpada se topea
Sub pântecul ei încălzit.
Dar seara, când se culcau găinile,
Din tindă ursuz a ieșit
Stăpânul, și cățeii în desagă
Pe toți șapte i-a îngrămădit.
Cățeaua fugea prin troiene,
Înnebunită, după ei alerga.
Mult timp tremura în neștire,
După ce apa puii îi îneca
Și-abia întorcându-se, sfârșită,
Într-o rână, plină de sudoare,
I se păru că deasupra casei,
În locul Lunii, un cățeluș apare.
Spre albăstriul crug privind,
Schiaună prelung și pătruns,
Iar Luna, alunecând treptat,
După colina din câmp s-a ascuns
Apoi, copleșită, când în loc de hrană
I se aruncă în râs o piatră în bot,
Cățeaua ochii își rostogolește
Ca niște stele de aur în omăt.
1915
Переводчик; Адриан Букуреску
Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu
miercuri, 20 martie 2019
marți, 19 martie 2019
N-ai să vii
N-ai să vii și n-ai să morți,
N-ai să șapte între sorți,
N-ai să iarnă, primăvară,
N-ai să doamnă, domnișoară.
Pe fundalul cel albastru
din al ochiului meu vast
meteor ai fost și astru
și incest ai fost, prea cast.
Uite-așa rămânem orbi,
surzi și ciungi de un cuvânt.
Soarbe-mă de poți să sorbi.
”S” e rece azi din ”sunt”.
Nichita Stănescu
luni, 18 martie 2019
duminică, 17 martie 2019
Palatul Zeilor din Raiul Dacic
Pafta de aur, descoperită în mormântul lui Negru-Vodă, din Biserica Domnească de la Curtea de Argeș. În mijloc, Maria, Maica Sfântă, cu chip de Zeiță și trup de lebădă. În registrul superior, Gemenii Divini, Apollon și Artemis.
sâmbătă, 16 martie 2019
Abonați-vă la:
Postări (Atom)