Înșiră-te, mărgăritare!
La ani-lumină depărtare,
Teleportat eu plec călare.
Înșiră-te, mărgăritare!
Și nimeresc pe drumul mare,
Călătorind pe-o gheață tare.
Înșiră-te, mărgăritare!
Și nu e-n jur nicio suflare,
Iar dorul de Pământ mă doare.
Înșiră-te, mărgăritare!
Și calul meu ar vrea să zboare,
Dar suntem prinși într-o vâltoare.
Înșiră-te, mărgăritare!
Ne-am depărtat demult de Soare.
Pe unde-u fi Divina Boare?
Înșiră-te, mărgăritare!
Deodată o imensă floare
Înmirosnează-ntreaga zare.
Înșiră-te, mărgăritare!
Iată și-un înger pe cărare,
Privindu-ne fără mirare.
Înșiră-te, mărgăritare!
Și mă îmbie cu-o licoare.
Să fie cupa cu uitare?
Înșiră-te, mărg...
Înșiră...
Adrian Bucurescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu