Tăblițele dacice de la Sinaia

          < Cotiso și Leul >

     DEYE CEMOTO E PETOSO COTESI OLCA DAVO GETO GEO DOA ZERFEO HOYCEO AP LO CAROLO. DE EOZO EO SOE ON DOY REZO POPOES TO DAVO GETO. TRASOI SOYPEN TO DENOE O YON CAPO NO DOY ZAVELO ON CARLO TO MONGA. TO GETO SOYPTEO IMED APE GEO.
     ME ZOYRA SIEO COTOLO LEO ADANE OYEI IR VALONTI PARV GEOY HOT. NE PEGHI SEO OY GIIR LUZ. NOPILO NETOES GIPOUT OEOY HAHO.
     OY NATE NU OYTYU.

     Tălmăcirea:

     Într-o zi, neamurile l-au rugat pe Cotiso să meargă în Tărâmul Geților, ca să dea ofrande sfinților de la Apa cea Divină. Ascultând, el s-a dus la Cei Doi Minunați Profeți din Tărâmul Geților. Apoi s-a rugat la statuile Divinilor Conducători, la Cei Doi Zavelo, pe rege să-l ocrotească. Dintre Geți, șapte l-au udat cu apă vrăjită. 
     În zori, a văzut (a întâlnit) în pădure un leu. Atunci el a pălit-o cu o ghioagă pe acea pocitanie. Pe pagul său a încălecat. Nobilul voinic a răpus acea sălbăticiune. 
     Pe acel tânăr nu-l vom uita.

                       Adrian Bucurescu, Tainele tăblițelor de la Sinaia, Ed. Arhetip, 2005