miercuri, 28 iunie 2017

Vara





         Mitologia anotimpurilor

     În legendele românești, Vara este o zână tânără, frumoasă și voinică, umblând mai mult fără veșminte. Acestei zâne îi place să se plimbe printre flori de toate culorile și miresmele, mângâindu-le și vorbind cu ele. Vara dă culoare și gust fructelor și încălzește apele. Ea locuiește într-un palat uriaș, numai din cleștar, aur și rubin, strălucind orbitor. Grădina acestui palat este plină de iarbă, flori și copaci, printre care se strecoară pârâiașe limpezi. Străjerii palatului sunt, pe rând, Cireșarul, Cuptorul și Gustarul. Este anotimpul preferat al celor mai mulți Români.
     Uneori, Vara poate veni brusc, sărind Primăvara, chemată de oile lui Dumnezeu:
Sub poalele muntelui,
Pasc oile Domnului;
Ș-o venit o iarnă grea,
Oile la cer zbiera.
Dumnezeu le-o auzât
Șâ la ele-o coborât
P-o scară lungă de ceară,
Să le-aducă flori de vară,
Din cununa fetelor,
Din struțu feciorilor.
     Vara este anotimpul dragostei și al oieritului:
Foaie verde și una,
Ține, Doamne, mult vara
Să stea badea cu mândra,
C-atunci îi faină stâna!
     În timpul verii, Românii, mai ales tinerii, obișnuiau să doarmă afară, obicei care, prin unele sate, se mai păstrează și astăzi:
Te-oi vide, mândro, la vară,
Cu cine-i durmi afară;
I durmi cu dorul tău,
Că cu mine ț-o fost rău.
     Vara e anotimpul muncii, al bucuriei de a trăi:
Dragu mi-i vara la câmp,
Că mai șuier și mai cânt
Și-mi mai trece de urât,
Că mai șuier și doinesc,
Din gânduri mai prăpădesc...

                                                                        Adrian Bucurescu

marți, 27 iunie 2017

Noaptea vine cu taină

     


Copilul nu știe, copilul nu crede
că într-o zi el țărână va fi.
Superb animal mai este copilul!
Totuși el plânge când e născut.

Copil nelumit!

Pescarul nu știe, nu crede
că-n cumpăna nopții el se va petrece.
Ce fel de om mai e și pescarul?
Probabil va surâde când se va petrece.

Noapte ialomițeană!

Femeia pescarului l-așteaptă la mal.
Vede stelele vinete, Luna, lividă,
vede că Lunii îi cresc unghii și păr
și nu mai știe - să plângă, să râdă?

Ah, năvodul Morții -
nimenea nu-i scapă!


                            Adrian Bucurescu

luni, 26 iunie 2017

Tăblițele dacice de la Sinaia


 


         < Peregrini din Moldova la So Ratoin >

     SORNYOY LO MOLYODAVO CENCIO IONER STA TOINO GEOVT ON APO NOIJO. TALIPINO SARMI GETOYZO. AM ZIOG SO RATOIN LY GEOVDO POPEOY SARMI GETOYZO. ONYO CEONCIOI HIPIOHU SY FRATOY. Y FRATOY LOMAR DAVO.                          MATO BOEROVISETO AO SARNON GATO DOEV STENO LO SOIRLO Y OCLO ONTO CRONA LA SARMI GETOYSO.

     Traducerea:

     S-au ales din Moldova cinci tineri să stea de vorbă cu Prinții de la Apa Divină. Au urcat la Sfatul Vitejilor, la Copiii din So Ratoin, la Prinții cei Minunați din Ceata Vitejilor.. Cei cinci cavaleri și Frații.Ci Frații au luminat țara. 
     Marelui Buerebista i-au făgăduit Cei Doi Perfecți să-l susțină la ananghie și să vegheze când va fi încoronat de Soborul Vitejilor. 

                                Adrian Bucurescu - Tainele tăblițelor de la Sinaia, Ed. Arhetip, 2005

duminică, 25 iunie 2017


     Moment zgubilitic





          O întâmplare-ntâmplătoare,
      Ce s-a-ntâmplat din întâmplare

Un corb da chix și sta pe pisc
Având un mândru pix în plisc.
- Băi, frate-miu, zicea o cioară,
Rău mai era odinioară
Cu chiu și vai prin buzunări,
Cu brânza-n cui, fără țigări.
Azi are lumea internet
Și-și pune prin odăi parchet,
De parc-ar fi toți procurori.
Vezi Copșa Mare și-apoi mori!
Să mori de râs, că e mai bine
Decât să râdă ei de tine!
Eu nu știu, zău, că nu-s ca ei...
Să cerce cei ce cer cercei!
Tu știi că știu că știuca-i pește
Și scumpul mai mult păgubește.
Știi și că Cornel Nistorescu
Scria cu drag de Ceaușescu,
Și-acum, ca nou Hagi Tudose,
Caută banii și prin fose!!!
Dar banul e un nume rar
Și se mai pierde-n numerar.
Și-o barză brează face zarvă
Pe-o varză, unde stă și-o larvă;
Dar larva, fiind de la țară,
Barza o dă din varză-afară.

     Morala:
”Nistorescu, Tăriceanu -
Doi jigani!”
 
                     Budai-Deleanu

Tăblițele dacice de la Sinaia





          < Sfinții din Stele >

     BOYREVYSETO DIO HYO U SIA VA STARNO PA ZYCEO ZOTIA SE ȘISTA DYO. SOTRA RYOMYONUS O DIO GETA CIRA VISICA SO ROGHIAO.

     Tălmăcirea:

     Boerovisto pe Zeii Sfinți I-a văzut în stele, cu zece domni și șase doamne. Ceata celor Vrednici s-a rugat la Zeii Geților ca Pisica să-i conducă.

     Lexic:

BOERO-VYSETO - ”Cel mai Mare Domn”; cf. rom. boier; peste. Este o variantă a numelui regelui Buerebista.
DIO - ”Zei”; cf. lat. Deus, grec. Theos ”Zeu; Dumnezeu”;
HYO - ”sfinți”; cf. alban. hyj ”Zeu; zeitate”;
U SIA - ”i-a văzut”; cf. alban. sy ”ochi”;
VA STARNO - ”în stele”; cf. germ. Stern ”stea”;
PA ZYCEO - ”cu zece”; cf. rom. pe; zece;
ZOTIA - ”domni”; cf. alban. zot ”stăpân; domn; Dumnezeu”;
SE ȘISTA - ”cu șase”; cf. rus. șesti ”șase”;
DYO - ”doamne; domnițe”; cf. lat. Deus ”Zeu; domn; persoană importantă”;
SOTRA - ”ceata”; cf. rom. șatră;
RYOMYONUS - ”Vrednici; Luminoși; Curați”; cf. rom. a rămâne (pe cineva) ”a învinge”; rumen; romaniță; Român;
O DIO - ”la Zeii”;
GETA - ”Geților”;
CIRA - ”s-a rugat”; cf. rom. a cere;
VISICA - ”Pisica” - o poreclă a marelui rege Buerebista;
SO ROGHIAO - ”să conducă”; cf. rom. să; rigă; surugiu.

                         Adrian Bucurescu - Tainele tăblițelor de la Sinaia, Ed. Arhetip, 2005
     

sâmbătă, 24 iunie 2017

Sonetul astral





                                                                                         Surorii mele, Violeta

Parcă mergi pe o plajă aurie.
Ce departe e Terra albastră!
Vin delfini plumburii către coastă.
Tu aștepți - mai aștepți? -  ca să vie

pescăruși pe această planetă
unde Soarele-i verde și stelele
vișinii ard pe seară și Ielele
sar din spumele Mării-n alertă.

Adaina, adainu, cântă Marea
și asculți pe faleza aurie
până ce inutilă-i uitarea

și-ți răsare, așa, o melancolie
întrupându-se-n valuri din sarea
amintirii și tu plângi - Bucurie!


                               Adrian Bucurescu

vineri, 23 iunie 2017