Neclintitul Domn și Erou Valah

                                  Constantin Brâncoveanu

Principesa Elena Cuza

                                              Prima Doamnă a României

Ioan Alexandru - ”Lumină lină”

Lumină lină, lini lumini
Răsar din codri mari de crini,
Lumină lină, cuib de ceară,
Scorburi cu miere milenară,
De dincolo de lumi venind
Și niciodată poposind,
Un răsărit ce nu se mai termină,
Lumină lină din lumină lină.
Cine te-așteaptă te iubește,
Iubindu-te, nădăjduiește,
Căci într-o zi, lumină lină,
Vei răsări la noi deplină.
Cine primește să te creadă
Trei oameni vor veni să-l vadă.
Lumină lină, lini lumini
Răsari din codri mari de crini.
I-atâta noapte și uitare
Și lumile-au pierit în zare.
Au mai rămas din veghea lor
Luminile luminilor.
Lumină lină, lini lumini
Înstrăinându-i pe străini,
Lumină lină, nuntă leac
Tămăduind veac după veac.
Cel întristat și sărăcit,
Cel plâns și cel nedreptățit
Și pelerinul însetat
În vatra ta au înnoptat.
Lumină lină, leac divin
Încununându-l pe străin
Deasupra stinsului pământ,
Lumină lină, Logos Sfânt.

Fiii Luminii

                    Chezașii Cinstei și Vredniciei

Celor cu suflet curat, care-și serbează astăzi ziua onomastică

                                                                               LA MULȚI ANI!

Seniorul-Martir

     Astăzi s-au împlinit 105 ani de la nașterea lui Corneliu Coposu, cel mai vrednic lider al opoziției din România postcomunistă

Makarenko și ”Experimentul Pitești”

                                                       A. S. Makarenko, sinistrul ideolog al ”reeducării”


     Cu ani în urmă, am însoțit o delegație guvernamentală română în Maramureșul de peste Tisa, actualmente aflat în componența Ucrainei. Cu acel prilej, am vizitat și câteva școli ale Românilor de acolo, printre care una din orașul Slatina, în ucraineană Solotvino. M-am mirat că în clasele și pe culoarele școlii se mai găseau citate și portrete ale unor ”personalități” sinistre din perioada sovietică, printre care trona poza lui Makarenko. Lucrările acestui așa-zis ”pedagog de geniu” au pătruns și la noi imediat după ocuparea țării de către sovietici. Mulți ani, aceste poliloghii au fost lecturi obligatorii pentru activiștii de partid, pentru elevi și studenți, și chiar pentru unii... deținuți politic!
     Anton Semionovici Makarenko s-a născut la 13 Martie 1888, în localitatea ucraineană Bilopillia, într-o familie de muncitori, și a murit la Moscova, la 1 Aprilie 1939. Încă din timpul războiului civil s-a dedicat recuperării copiilor abandonați și delincvenților minori. A fondat prima colonie de muncă, sub denumirea de ”Colonia Gorki”, unde a instaurat o disciplină militărească, punând un accent deosebit pe opinia colectivului, strivind astfel personalitatea celor ”educați”. Scopul lui era crearea ”omului nou”, a unui ”bun cetățean sovietic”, gândirea sa bazându-se în totalitate pe ideologia marxist-leninistă. Cele mai cunoscute și mai des publicate lucrări ale sale au fost ”Poemul pedagogic” și ”Steaguri pe turnuri”, după care s-au făcut și filme. El a stabilit și durata procesului de transformare a ”omului vechi”, un text al său intitulându-se ”Cincisprezece ani pentru a forma omul nou”! Pentru a atinge acest țel, în ”Colonia Gorki” copiii și tinerii erau formați prin exerciții fizice, printr-o pregătire paramilitară, jocuri militare, defilări sub drapel ș.a.m.d.
     În opinia lui Makarenko, numai ”colectivul” e soluția pedagogică perfectă pentru transformarea individului.Desigur, de la astfel de idei provenea și sinistrul ”Ceome”, abreviere de la ”Comitetul Oamenilor Muncii”, de pe vremea lui Ceaușescu, ce putea să împiedice plecarea unora în străinătate, să se amestece în problemele de familie ale altora, să atribuie calificative pentru comportarea în societate și la locul de muncă etc. Da, pentru unii tineri de astăzi acestea toate sunt de neînțeles, altele sunt preocupările lor, din nefericire alimentate de neo-marxism, căruia i se spune eufemistic ”corectitudine politică”. Cum se zice, am căzut din lac în puț!
     Cu mult mai grav e faptul că tot de la acest ”genial pedagog sovietic” s-au inspirat și torționarii în închisorile comuniste, ajungându-se la cel mai cumplit experiment al vremii, acela de la Pitești. Din memoriile publicate de cei care au reușit să scape cu viață de acolo, aflăm că torționarul-șef Eugen Țurcanu și membrii ”comitetului de reeducare” citeau în comun lucrările lui Makarenko, pentru a extrage din ele ”metoda” și ”orientarea generală”.

                                                                                   A mai rămas doar o pisanie...  
                        
     În câteva documentări de jurnalist, m-am întâlnit și am discutat cu câțiva supraviețuitori ai ”Experimentului Pitești”, de la care am ascultat cu groază prin ce au trecut. Este cumplit de auzit, darămite să fi fost printre martirii acelui regim de exterminare!
     Tragic e și că încă există nostalgici după acei ani de teroare, unii vârstnici dar și unii tineri, ultimii fiind fii sau nepoți de activiști sau chiar de torționari! Unii dintre ei sunt cocalarii politici, alții cenzori, iar alții doar ”fițe” ce îmbâcsesc atmosfera acestei frumoase dar mult încercate țări, care e România.
     Ne mai rămâne nădejdea în Pasărea Phoenix din stemă, simbol al Renașterii, al Primenirii! NIASCHARIAN, cum spuneau Geții, adică VOM RENAȘTE!

                                                                                                              Adrian Bucurescu