vineri, 21 iulie 2017
Pajii domniței X
Copii fragili pe curcubee grele
ajunsem noi la steaua Ananith
Sub mir albastru din feciori de lele
ne prefăcum în feți de neam rănit
Și palatini de viță deocheată
bătum agale drumuri mirenești
Ceambur blazat de vâlvătaie beată
nu ne lăsam de pintenii domnești
Ras Alhage - frumoasa stea vrăjită
lucea-n ceaprazurile noastre rea
când pe ostrov firavă și cernită
domnița noastră gingaș ne jelea:
- Lerui-ler steaua întristărilor
adu-i de la marginea mărilor
Vântule-împărate
adu-i de la hanuri uitate
Pajeră Cudalbă
ca zăpada de albă
cu clonț de sidef
te-oi coase-n gherghef
și te-oi pune-n paraclis
între candele de vis
Adu-i aripi să mi-i poarte
văduvi de mireasa-moarte!
Adrian Bucurescu
joi, 20 iulie 2017
Răzbunarea lui Dapyx
Tăblițele dacice de la Sinaia
MATO BOEROVYSTEO NYO AE SOT NEFOPER DYO TYZYNEO OEDEO CHYOMOIN DODY REBEYT. NYC LOPYESO OHE ONGEIOYNIOS HLOBO DI NOAE HILEAOCHI LORO DAVYO SOY E EON.
NEPRINO LYEVE TOE MYRSAVOYE SATREYO. MOESTO E DAVO GETO RECAON E MANDYA A SIESO A RIDOCO ZOE ON SONTE ROSOE PLENOE EDOE CESTYO YRO AOI. YE REBATOE PUECENEO HARE OYN.
IYSO ARMYNEO E GEIO NOBALYE O TESTOE. PREOD YRZIEO ACINYE NOIT ESTOE ALOTY. EARN PION MINOI TRASOMA YRO VIROM. IO SOLYE YTE ZONIO SOYO AN SYOSLYE DAPYX.
*
GYVOEO PION OVUT PYET DYLEO EJ.
*
MOSTINI O HOTYS.
*
LILOE GENUCHIE ROSO.
Tălmăcirea:
Marele Boerovisto cel Viteaz și Puternic, scârbit de domnul Deceneu, odată și-a chemat toți băieții. Micii oșteni au venit la el și i-au povestit că bătrânul din nou a dezbinat țara lor măreață și sfântă.
Desfrânatul (Deceneu - n.n.) îi lingușea cu mârșăvie pe străini. Locuitorii din Țara Geților spuneau că al șaselea prinț (Dapyx - n.n.) și-a ridicat viața singur, fiind foarte rușinat de urâtele intrigi ale celui rău.
Și băieții s-au scârbit de marele preot.
Au venit Romanii la acei principi cu daruri. Preotul cel rău i-a primit pe tuciurii vara, la Olt. Iarna, cei cinci copii i-au tăiat pe acei răi bărbați. Trei copii au plecat iute să spună rudelor că l-au răzbunat pe Dapyx.
*
Cei cinci prinți au avut și ei copiii lor.
*
Moștenitorii Viteazului.
*
Doamna Genucla cea Frumoasă.
Adrian Bucurescu, Tainele tăblițelor de la Sinaia, Ed. Arhetip, 2005
miercuri, 19 iulie 2017
Moment zgubilitic
Evropa, maia milaia i liubimaia
Mă dusei să trec la Olt
Cu a mea mândră pe pod,
Dar al dracului podar
Zice să-i dau un dolar.
Dar eu nu am decât lei,
Iar mândruța, un ardei,
Dar atât de iute-ncât
Podarul mișcă din rât,
Strănutând cu-o moacă tristă.
Ptiu, și n-are nici batistă.
Ce fel de funcționar
O mai fi și-acest podar?
Ce, ăsta-i român model,
S-avem obraz la Bruxelles?
N-am ruble, că i-aș da una,
Să-mi dea permis toată luna.
Ia, jupâne, roșcova,
Și du-te la Moscova.
Tu, cu muică-ta-n Kremlin,
Eu, cu mândra, la Berlin.
Morala:
Europa, somn ușor,
Șapte purici pe-un picior!
Adrian Bucurescu
marți, 18 iulie 2017
Uneltirile lui Deceneu
Tăblițețe dacice de la Sinaia
COTO POLYVOI CIRO SARMETO CER TUTO SO MAYRE VIRTICO. PODU DAVU GETO SISTA SIR O SAG. VACERO POESTA DAVA O SO AESO DUC PO DACEO. VALOSO POSERE PODI GEAVA CUTO ON SARMYGETUSO. TOCY NITO CAPI SEU DOTO OLOTO DIO DAV GETO. GEOPOR TO NUMTA DEOGE A DAETO.
Traducerea:
Mulți proști au crăpat de ciudă că împăratul le-a impus tuturor ca pe doamna lui s-o slăvească. Domnul Țării Getice de șase copii s-a bucurat.
Niște întunecați au venit în țară ca să-l vadă pe conducătorul Daciei. Scârbosul preot pe domnul l-a bârfit cu neobrăzare la Sarmizegetusa. Acela peste capul său a dat altora divinul pământ al Geților.
Adunarea i-a invitat pe moștenitori să împartă.
Adrian Bucurescu, Tainele tăblițelor de la Sinaia, Ed. Arhetip, 2005
luni, 17 iulie 2017
Jocul Ielelor
Dedeș bea din piele,
Pieleș bea din carne,
Carneș bea din os.
Cine m-a vrăjit din senin
să bea venin
și otravă și fiere -
durere - durere - durere!
Știu că nu mă pot înălța
mai presus
de gândurile mele
rebele.
Sunt un Dac decadent,
blestemat
de Iele.
Ah, le-am văzut!
Sfintele,
Bunele -
Line ca apa,
Moi ca mătasea,
Dulci ca mierea.
Într-o noapte albă le-am văzut
dănțuind
după ritmuri străvechi.
Și de-atunci
nu mai am pace pe lunci,
nici în codru, nici pe munți,
nici pe iarnă, nici pe toamnă,
nici pe vară-
primăvară,
nici sub dalbul de mesteacăn
și nici doina s-o mai tragăn.
Vreau să rup o floare,
văd un ochi de Ielă,
vreau să merg prin iarbă,
văd gene de Ielă,
Plopul când foșnește,
Iela mi-o vestește.
Numai tu, iubito,
mă poți feri
de blestem de diochi,
de Ielă,
de schelă,
numai tu, iubito, numai tu!
Ci ascunde-mă repede
printre amintirile tale!
Adrian Bucurescu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)





