Clacă la Sărățeni, Ialomița

                
                                                Foto: Direcția de Cultură Ialomița         

     Lui Cornel Nistorescu zis Cornea Zgârie-Brânză

          Proverbe și zicători populare

     Zgârciul zgârie brânza și o mănâncă de sub unghii.

     Ce a nimerit în  mâna zgârcitului e ca și pierdut.

     Banii la zgârcit, ca fânul la câine: nici el nu mănâncă, nici la alții nu dă.

     Bogatul zgârcit e mai sărac decât un cerșetor.

     Sufletul zgârcitului e mai ieftin decât o para.

     Zgârcitul are fântână, dar a vecinului e mai la îndemână.

     Zgârcitul are două mâini: una lungă, cu care vrea să ia, și alta scurtă, cu care ar vrea să dea.

     Nu zgârcitul stăpânește banii, ci banii stăpânesc pe zgârcit.

     Zgârcitul orice apucă se usucă.

     Mai degrabă o vacă stearpă ți-ar da lapte decât zgârcitul vreun ban.

     În casa zgârcitului nici șoarecii nu se duc.

     Zgârcitul moare cu pâinea în traistă.

     În loc de inimă zgârcitul are o pungă mare.

     Cel ce are avere e mai zgârcit decât cel ce n-are.

     Zgârcitul are nouă baieri la pungă.

     Zgârcitul numai stângă are, dreapta îi e uscată.

     Mojicul bogat e ca un câine lățos; numai lui își ține de cald.

     Lăcomia strică omenia.

     Lăcomia e rea și păgubitoare boală.

     Lacomul e unde n-are pomul coajă.


          P. S. Cornilă, nu vei mai avea liniște până nu-mi vei da banii datorați pentru cele 18 articole publicate în ”Cotidianul”. Îmi vei plăti cu vârf și îndesat. Mă voi inspira din povestea cocoșului din ”Punguța cu doi bani”, nădăjduind că vei regreta chiar mai mult decât boierul cel zgârcit și lacom, cu care semeni leit..

   

Tăblițele dacice de la Sinaia

          TRIPTICUL

          1. < La Zeratam >

ZERATAM TOMGEA MOSOETE REIO O PAH SYO. DIEN TRO SUM HUM PATRYDO MOESIO O(I)M CHE SOAE SOSO D(I)NCEO HA POPE SE CEMCEA EM SONOE ETOCO. POLOAMI VOXO GEIE AENHY OY ZIMLO MI TROXE. MOLE FAME HOMU GOMEROE.

     Traducerea:

     La Zeratam, odată, frumoșii tineri s-au strâns să se vadă. S-au rugat trei dintre pământenii cei putrezi să mai rămână la cei șase, dorind ca pe Cel Divin să-L taie în somn, în iatac. Au ținut sfat ca pe Înger în pământ să mi-L tragă. Cu jale familia pe Domnul L-a înmormântat.

          2. < Prevestirea >

TRAM SI EON AHNE A SARMYGETUSO CVOI CEOYRYNO FETEU GEO CRISA A NOE PEONI VE MOAM DOSYE DIEO TOMZA RO DACEO.

     Traducerea:

     A prevestit Acel Zeu Strălucitor că Sarmizegetusa cu Fețele Întunecate se va bate și că ai noștri luptători vor muri, pierind cu domnul cel mare al Daciei.

          3. < Întoarcerea lui Zalmoxis >

CAPO SEOE MAUGUE E MAIONO GE MESO NOSE TYEO ENE OZO HA VETE LO FIET SEN GHE CEAM. SOON XA SENTO E HILEO AM IMYG ROMANE OGOE TARO. ACEM DUSE E OM MOVIGATO. NOS UMSE SERO PUVO ZAMOLXIU.

     Traducerea:

     Domnul Magnific ca mâine va poposi pe pământul nostru ca să audă și să vadă ce au făcut Fiii Luminii. Vestea că Divinl a venit la prieteni pe Români îi va alina foarte. Marele Conducător spre oameni va pluti. Noi iar vom fi în grația lui Zalmoxis.

                                       Adrian Bucurescu, Tainele tăblițelor de la Sinaia, Ed. Arhetip, 2005

          Vifleim natal

Melancolic salcâmul
palid stă de strajă cătunului
căruia noaptea îi tămâie zăpezile
De aseară strigoii au furat
crucile din cimitirul vechi
de-au rămas mormânturile fără rost
Troițele s-au stins de la sine
lăsând la voia soartei
dropiile cu aripi înghețate
Icoanele vechi au căzut și
nimeni n-a mai găsit ceva din ele
Femeile satului s-au spălat mult
în apă neîncepută
iar tâmplarii au făcut ieslă nouă
cu motive de Bizanț
În amurg salcâmul arde până la cer
de aprinde steaua crăiască
iar fetele la streșini de garduri
iscodesc prin fisurile norului
ochii de opal ai Sburătorului.

                         Adrian Bucurescu

     P. S. Aceste versuri au fost recitate, la 24 August 2004, în emisiunea ”Curs întreg de poezie românească”, Radio România Cultural, de marele actor Ovidiu Iuliu Moldovan. Prezentare: Ioana Diaconescu

Tăblițele dacice de la Sinaia

          < Domnul Moldovei >

SAR GETO MOLE-DAVUO SACOTO. O VADA DOGEOVA SOT HA VENIDO VIS CASA CA SEIT TO ZOT ONAG LARAMY TET LOCOS AM DYO FAO AHIOI LANGEO. BOCO POD GEO SA GHYHE. JE TAYO SNEOGOV CEO DAV OTOH. ICO A POSCOT SYE AOPO POLOSOT LO CENYO.

     Tălmăcirea:

     Conducătorul Geților Țara de Sus a eliberat-o. Văzând că, oricum, stăpânul a plecat de acasă, acolo S-a așezat ca singurul domn, anunțându-i pe toți locuitorii că rege le va fi de acum încolo. Un bour regele a vânat cu ghioaga. Și apoi zăpada s-a așternut pe pământ. După ce a mâncat, cu apă Și-a încheiat cina.

     Lexic:

SAR - ”conducător; înălțime”; cf. rom. a sări; pers. ser ”cap”; engl. sir;
GETO - ”getic”;
MOLE-DAVUO - ”Țara (Locul) de Sus”; cf. rom. mal; alban. mal ”munte”; grec. topos ”loc”; rom. molid; molitvă; nalt;
SACOTO - ”a eliberat”; cf. rom. a scuti; a scoate; suhat;
O VADA - ”văzând”;
DOGEOVA - ”(că) oricum”; cf. rom. degeaba;
SOT - ”stăpân; măreție”; cf. rom. sută; alban. zot ”stăpân; domn”;
HA VENIDO - ”a plecat; a mers”; cf. rom. a venit;
VIS - ”de; din”; cf. rom. pe; rus. vo ”în; la”; bez ”fără”;
CASA - ”casă”;
CA - ”acolo”; cf. alban. ku ”unde; încotro”;
SEIT - ”s-a așezat”; cf. rom. a ședea; sat;
TO - ”ca”;
ZOT - ”stăpân”; cf. SOT; rom. jude;
ONAG - ”unic”;
LARAMY - ”anunțând; dând de veste”; cf. rom. larmă;
TET - ”toți”;
LOCOS - ”locuitori”;
DYO - ”domn”; cf. lat. deus ”domn; stăpân; Dumnezeu”;
FAO - ”va fi”;
AHIOI - ”(de) acum; (de) aici”; cf. rom. acu; aci;
LANGEO - ”încolo; înainte”; cf. rom. a (se) lungi;
BOCO - ”bour; cornut”; cf. rom. buhai; bugă; vacă;
POD - ”rege; domn; superior; deasupra”; cf. rom. vodă; bade; pod;
GEO - ”a vânat”; cf. alban. gjuaj ”a vâna”;
SA - ”cu”; cf. rom. să; și;
GHYUHE - ”ghioagă”;
JE - ”și”;
SNEOGOV - ”zăpadă”; cf. rom. Snagov; rus. sneg ”zăpadă”;
CEO - ”pe”; cf. rom. ci;
DAV - ”pământ; loc”; cf. grec. topos ”loc”; alban. dhe ”pământ”;
OTOH - ”(s-a) așternut”; cf. rom. iatac;
ICO - ”după ce”; cf. rom. acu;
A POSCOT - ”s-a hrănit; a mâncat”; cf. rom. a păscut; pișcot;
SYE - ”cu”; cf. rom. și;
AOPO - ”apă”;
POLOSOT - ”a încheiat; a împletit; a înnodat”; cf. rom. plasă; alban. palosh ”a împleti”;
LO - ”a(l) lui”;
CENYO - ”cină”.

     Notă: Zalmoxis a eliberat Estul Munteniei și Moldova de sub jugul Scyților. Vânătoarea bourului a dus la legenda întemeierii Moldovei de către Dragoș-Vodă precum și la stema acestui principat.

                                Adrian Bucurescu, Tainele tăblițelor de la Sinaia, Ed. Arhetip, 2005

     

     Moment zgubilitic

          Stop-cadru cu amor ghebos

Și-am zis verde sex de pește
Și toți negii de pe dește
Și-o pisică siameză
Pe care o doare-n freză -
Astea-i vinde doftoroaia
Lui Nutzy din Dămăroaia,
Ca să se îmbogățească
Și bărbații s-o iubească.
De-aia, Nutzy, ca o nadă,
Iese pe-nserat în stradă,.
Așteptând să-i pice unul
Cum a fost Călin Nebunul;
Dar îi pică un arab
Care n-are El-Zorab,
Are doar un El-Trabant
Cumpărat la Podul Grant.
Și-atunci, drace, se înfoaie
Manolescu Nicolae,
Ce se dă mereu la june,
Și-o-nscrie în Uniune,
Contra unei pupături,
Căci Nutzy-i plină de nuri.
Nu e un argument oare
Ca s-ajungă scriitoare?
Păi, bine, măi Apolzane,
Așa cucerești cucoane?
Ptiu, stuchi-te-ar mâțele,
Te zărghiră fâțele!

     Morala:
Cine-n brânză-a-mfipt zambila
Geaba mai excită grila.
Dacă nema putirința,
Geaba chichirez ședința!

                  Adrian Bucurescu

Fiii Mariei

          Tăblițele dacice de la Sinaia

DUROND FUSO VASYLEO DA SYLEO DAVO GETO. ERYGERY VODUM TRUPEIO ONSEYO ON SARMY GETUZO. DYTO NUVU DAEO ONTAEO ONTALUE FYREYMETAE SODURO ON SERFO TREYFO TRUPEU DAEO ONSOL. ORYO MESOELYEO MARYEO MARO FERO. ARMOSO EO RYNO EU RENEODU. DISODU DYS REOPARO. RECAUE GEO SOEPRENO TURENO TURYMEO LUE DOMAERO. VYRODYO VYRODUEC PYOPOI GERYLO. ROEDA ROE DAVO GETO TRASO ON SARMI GETUZO NETUYO. VASELEO A DEUS O DURO. TRASOE SYASOE DUELO COTO POL. VYSICO HYLVO O HILVO DY EO ONCOYO.

     Traducerea:

     Demult S-au dus regii care conduceau Țara Geților. Din ulcioare cu apă au fost stropiți la întoarcerea în Adunarea Vitejilor. 
     Pe la Anul Nou, la Divina Apă, au fost născuți, în primitoarea gospodărie a unui oștean vrednic, doi mândri îngeri. Le-a dat viață Maria Prea Curata. Armata I-a înscris în rândurile ei. Au fost dăruiți cu vite frumoase. Au domnit acei suverani, pe pământeni îndrumându-i și luminându-i.
     Într-o primăvară s-au pornit puhoaie din cer. Frumoșii tineri din Țara Geților au plecat de la Sfatul Vitejilor noaptea. Regii la Zei S-au dus. Apoi șase oșteni I-au căutat peste tot pe profeți. Au căutat ce-au căutat și s-au oprit. 

                                    Adrian Bucurescu, Tainele tăblițelor de la Sinaia, Ed. Arhetip, 2005