Izvorul Înțelepciunii

          Tăblițele dacice de la Sinaia

IPPE O SOONS MISI O TEHA OS HOMO PEROP ON MYSTEOH. POL IPPE OSLI ZAMOLX TIOS MERESIE EME POPIM. LU ZAMOELX EOY CAVYRI PERMO DAMER. LOTRO ZOG I MINOSO ONO NISYTIYO DROONZO ON ZAMOLX IOY SIHAITO ON SIGNO OTI SAY. SPYCO PITAGORASO.

     Tălmăcirea:

     Izvorul Înțelepciunii vine din sufletul omului harnic și curat. Pe ape a mers Zalmoxis, Domnul Măreț și Sfânt. De la Zalmoxis va veni mereu înțelepciunea.
     Stăpânul tâlharilor s-a mâniat că niște zdrențăroși pe Zalmoxis cu săgețile L-au rănit, la Apa Frumoasă. Așa a spus Pythagoras. 

     Lexic:

IPPE - ”izvor”; cf. rom. apă;
O SOONS - ”al înțelepciunii”; cf. lat. sensus ”simțire; conștiință; sentiment; inteligență; sens; înțeles”;
MISI - ”vine”; cf. rom. Mesia; lat. missio ”trimitere”;
O TEHA - ”din sufletul”; cf. rom. duh;
OS HOMO - ”al omului”; cf. rom. își; om;
PEROP - ”grăbit; harnic; vrednic; viteaz”; cf. rom. pripă; slav. borba ”luptă”;
ON MYSTEOH - ”curat; pur; dalb”; cf. rom. mesteacăn; lat. mysticus ”mistic; consacrat misteriilor”;
POL - ”peste; mult”; cf. rom. pol ”20”; fală; a se făli; foale;
IPPE - ”ape”;
OSLI - ”a mers”; cf. rom. a vâsli;
ZAMOLX - ”Zalmoxis”;
TIOS - ”domnul”; cf. lat. Deus ”zeu; divinitate; persoană importantă”; gr. Theos ”Zeu; Dumnezeu”;
MERESIE - ”mare; măreț”; cf. rom. măreție;
EME - ”și”; cf. alban. me ”cu”;
POPIM - ”sfânt; curat; măreț; a cinsti”; cf. rom. popă; a pupa;
LU ZAMOELX - ”de la Zalmoxis”;
EOY CAVYRI - ”va veni; va descinde”; cf. rom. a coborî;
PERMO - ”mereu; permanent”; cf. rom. vreme;
DAMER - ”înțelepciune”; cf. rom. a se dumiri;
LOTRO - ”al tâlharilor; de hoți”; cf. rom. lotru; a lătra;
ZOG - ”stăpân”; cf. alb. Zog ”Dumnezeu; stăpân; domn”;
I MINOSO - ”s-a mâniat”; cf. rom. mânios;
ONO NISITIYO - ”că niște”; cf. rom. niște;
DROONZO - ”zdrențăroși; nespălați”; cf. rom. treanță, zdreanță; trânji ”hemoroizi”;
ON ZAMOLX - ”pe Zalmoxis”;
IO Y SIHAITO - ”cu săgețile lor”; cf. rom. îi; săgeată; a săgeta;
ON SIGNO - ”l-au rănit”; cf. lat. signum ”semn; pecetei”;
OTI - ”la apa”; cf. rom.ud; a uda; alb. ujt ”apă”;
SAY - ”frumoasă; strălucitoare”; cf. rom. zai ”polei”;
SPYCO - ”(așa) a spus”; cf. engl. speak ”a vorbi”;
PITAGORASO - ”Pythagoras”.

                           Adrian Bucurescu - Tainele tăblițelor de la Sinaia, Ed. Arhetip, 2005

De Florii

      

     Tuturor cititorilor cu nume de flori ai acestui blog le doresc să înflorească mereu frumos în cele mai mândre grădini ale acestei lumi. La mulți ani!

                                                                                                    Adrian Bucurescu

Aur, argint, nestemate și flori

Vrăjită Grădină în Galaxie,
Din mugurii tăi în aprinse culori
Vei ivi din brazde pe vecie,
Aur, argint, nestemate și flori.

Nu-i oare aici Raiul făgăduit
De Zeii Geților nemuritori?
În Grădina Mariei am zărit
Aur, argint, nestemate și flori.

Îmbătați de mirosnă și leacuri,
Ne lepădăm de somnuri în zori,
În vreme ce se oglindesc în lacuri
Aur, argint, nestemate și flori.

Pieriți voi, amăgeli și tristețe,
Pieriți voi, ai morții fiori!
Marie, dă-ne mereu tinerețe,
Aur, argint, nestemate și flori!


                          Adrian Bucurescu

Mărturii despre Geto-Daci

 

     (După moartea lui Burebista) poporul s-a împărțit în diferite grupuri mai mici, între 40 și 50 de mii de oameni. Modificarea aceasta a statului le-a convenit foarte mult Romanilor. S-au văzut siliți să-i ia sub protecția lor pe aliații și supușii lor illyri și nu doreau în niciun chip să intre în conflict cu o națiune așa de vitează și de puternică, care le putea opune peste 200.000 de oameni.

                     Gebhardi, Ludewig Albrecht, Geschichte des Reichs Hungarn und der damit verbundenen Staaten, I. Theil, Leipzig, 1778, p. 57

          Fără de milă

Barza clămpăne.
Latră câinii.
Cântă cocoșii.
Plânge copilul.
Luna-i ca varul.
Iarba e arsă.
Ce-o fi trecând pe stradă?
Fără chip,
fără umbră,
fără urme,
fără glas,
fără nume,
fără milă,
și totuși strânge inimile
ca într-un clește
și ne îmbracă pe toți
în cămăși de gheață!


                             Adrian Bucurescu


     Aceste versuri au fost recitate de marele și mult regretatul actor Ovidiu Iuliu Moldovan,  la 24 August 2004, în emisiunea ”Curs întreg de poezie românească”, Radio România Cultural. Prezentare: Ioana Diaconescu

Rău de Alb

Pasiunile sunt mai grave când Soarele
moare în candela serii,
hulit de omăt și slăvit de salcâmii
striviți de măreția pură a căderii.

Ochii sunt atenți în întuneric,
când, tulburând amețită păunii,
Noaptea, ca o cățea plină de lapte,
linge sarea roșie a Lunii.

Aleargă pe patine de platină
zânele Iernii în văluri de gală.
Taci și ascunde-te în inima mea
ca într-o caldă, magnifică sală!

Și atunci, într-o goană nebună,
sângele meu va fugi să te-aline,
flux și reflux, de la suflet la inimă,
în cea mai albă uitare de sine.


                             Adrian Bucurescu

Istoria Atlanților

               Navigatorii Astrali din Dobrogea

     Renumiții noștri Carpați, plini de locuri sacre, își trag numele direct din limba Geto-Dacilor, unde li se spunea CAR-PATOS, care înseamnă ”Spre (în; din) Înaltul Cerului; Care se ridică la Cer”; cf. rom. har; cer; lat. caelus ”cer”; rom, bade; vad; vodă; butaș; rus. ptița ”pasăre”. Din aceste tâlcuri, s-au desprins și cele de ”Înălțare; Pornire; Ridicare; Zbor; Plutire; Înot; Navigație”; cf. rom. crivat ”pat”; crivăț; carabăț ”larvă acvatică a unor insecte”; calafat ”material cu care se etanșează bărcile; a călăfătui; Calafat - port la Dunăre; franc. crevette ”crevete”; ital. corvetta ”corvetă; navă de război”, Cu siguranță, Carpații erau Olympul Geto-Dacilor.
     Sinonimă cu CARPATOS era străvechea denumire a Mangaliei de astăzi, A CHER-VETIS. Dar atât CAR-PATOS cât și A CHER-VETIS mai aveau și sensul de ”Oaspeții din Cer; Musafirii de Sus; Din Slava Cerului; Cinstiții (Slăviții) de Sus”; cf. rom. cer; har; viteaz; lat. herus ”domn; stăpân”; germ. Herr ”domn”; lat. in-vito ”a invita; a ospăta; a trata bine; a îmbia; a îndemna; a încuraja”.

                                               Ruinele vechiului port Achervetis - Callatis

     Denumirea ulterioară, CAL LATIS se referă și ea la ”Navigație”, însemnând și ”Vas Mare; Vas Plutitor; Nave Cerești”; cf. rom. schelă ”port; debarcader”; franc. cale ”cală, încăpere sub puntea inferioară a navei; instalație portuară”; franc. quille, oland. kiel ”chilă, o parte a navei”; rom. lat; a (se) lăți; grec. lotos, lat. lotus ”lotus, nufăr de Egipt”; rus. letati ”a zbura”; rom. găleată; ital. goeletta ”vas mare pentru bere”; franc. goelette ”goeletă”. Ulterior, româna a format din CALLATIS, cu sensurile de ”Navigație; Plutire, Zbor; Pasăre”, galiță ”pasăre; orătanie” și cloță ”cloșcă”. Pentru atribuirea vechiului port Atlanților stau mărturie impunătoarele ruine submarine din fața actualului municipiu Mangalia.
     Aliniamente pentru orientarea navelor spațiale, încă nedescifrate, constând într-o droaie de tumuli, se află și pe teritoriul fostei cetăți Histria, care de asemenea era și port la Marea Neagră.

                                                           Ruinele cetății Histria

     Și acest toponim se referă la Musafirii din Cer, căci H-IST-RIA înseamnă literal ”Care sunt din Cer; Care aparțin(e) Paradisului”; cf. rom. că; este; Rai; egipt. Ra - Zeul Soarelui. De aici, latina a moștenit astrum ”stea; astru; constelație; cer; înaltul cerului; nemurire”, iar daco-româna, gușter, șopârlă cu spatele verde-gălbui sau verde-smarald, cu numeroase puncte, fiecare solz având câte o pată neagră. De bună seamă, HISTRIA, cu sensul de ”Înstelare”, a devenit gușter, de la aceste puncte ale șopârlei respective, care este și endemică locului, numindu-se științific Lacerta trilineata dobrogica.

                                                           Înstelatul gușter dobrogean

     Înrudit etimologic cu gușter este și regionalismul chistrui ”pistrui”, de unde, prin hipercorectitudine, româna a format și pestriț.
     Despre navele spațiale care zburau cândva pe deasupra Dobrogei, adică pe deasupra centrului Atlantidei, mărturisesc și alte toponime antice, ca de pildă AEGYSSUS, cum se numea Tulcea de astăzi. AEGYSSUS este o variantă la AEGYPTUS ”Egipt”, iar sensul i se ghicește din AEG YS SUS ”Vase (Nave) de Sus; Corăbii pe Sus”; cf. rom. iagă, oiagă, uiagă ”vas de sticlă; clondir”; ș-aică ”luntre; barcă”; sus.
   

                                                                                                       Adrian Bucurescu