miercuri, 14 decembrie 2016

Mărturii despre Traci


      



     ”Înainte de a ajunge la Istros, îi supune mai întâi pe Geții care se cred nemuritori. Căci Tracii care au în stăpânirea lor Salmydessos și care locuiesc la Miazănoapte de Apollonia și de orașul Mesambria, numiți Skyrmiades și Nipsaioi, i s-au închinat lui Dareos fără niciun fel de împotrivire, Geții însă, care luaseră hotărârea îndrăzneață (de a-l înfrunta), au fost supuși pe dată, măcar că ei sunt cei mai viteji și mai drepți dintre Traci”.

                                                                      Herodot, ”Istorii”

     ”După Indieni, seminția Tracilor este cea mai numeroasă; dacă ar avea o singură conducere și s-ar înțelege între ei, ar fi, după părerea mea, de neînfrânt și cu mult mai puternici dintre toate semințiile pământului. (...) Ei poartă multe nume, fiecare după ținutul în care locuiește, dar toți au, în toate, obiceiuri asemănătoare”.
                 
                                                                      Herodot, ”Istorii”

luni, 12 decembrie 2016

Orgoliu

 


Spune-mi, crezi că ar fi de ajuns
o plecare și prin sângele meu
nu vor mai pluti ordonat
micro-submarinele Dorului?

Privește, la țărm vin câte unu delfinii,
brațele îmi sunt corali transparenți,
genele îmi seamănă
prelungilor tulpini de acvariu,
și tu, stând pe țărm, nu visezi
cum mă topesc în ultramarin
și nu înțelegi care mi-e pulsul
și care talazurile mării.

                             Adrian Bucurescu

duminică, 11 decembrie 2016

*
     Istoria Secretă

           Amazonienii

     Fără îndoială, primii oameni din lume vor fi crezut Soarele, Luna și stelele zeități, neînțelegând cum aștrii nu cad din cer și nici nu mor, ca toate ființele. Totodată, la unele vechi popoare din Europa, se constată că Soarele era Zeiță, iar Luna, Zeu. Și astăzi, la popoarele germanice, Soarele este de genul feminin, iar Luna, de genul masculin. Din acest motiv, multă vreme, femeile s-au închinat Soarelui, iar bărbații, Lunii. Așa s-a făcut că, pe la sfârșitul Paleoliticului, în Sud-Estul Europei, au înflorit primele regate din lume, AMAZONES și MOESIA, despărțite de măreața Dunăre. Nu mai e demult un secret că în această parte a Europei au început primele civilizații ale planetei noastre. Primul regat, de structură matriarhală, a înflorit în Bărăgan, tărâm a cărui denumire vine din BELA-GINES ”Unde conduc Femeile; Unde se impun (bat) Doamnele”; cf. rom. fală; a se făli; a împila; pală ”spadă”; a păli ”a lovi”; lat. bello ”a face război; a se război; a lupta”; alban. balle ”frunte; fronton; frontispiciu”; grec. gyne ”femeie”; engl. Queen ”regină”. De atunci, Bărăganul s-a mai numit și AMA ZONES ”Țara (Pământul) Reginei (Prințeselor); Domnia (Conducerea) Femeilor”; cf. rom. îmă (arh.) ”mamă”; lat. humus ”pământ; sol; țară; ținut”; grec. homa ”pământ”; rom. zână; alban. zonje ”doamnă”; zonjushe ”domnișoară”; rus. zhena ”soție”.


                                                Amazoană în luptă. Artă antică

     Cum limba veche era plină de omonime, AMA ZONES se mai înțelegea și ca ”Cele care adoră Soarele”; cf. rom. îmă ”mamă”; lat. amo ”a iubi; a plăcea”; germ. Sonne, engl. sun ”Soare”. Ca urmare, principala cetate a acestui regat feminin a fost numită SARE-TINI ”Care se închină Soarelui; Care se consacră Soarelui (Luminii; Strălucirii)”; cf. rom. Soare; zori; zare; a zări; sare; jar; danie; denie. Și, fiindcă Soarele era de genul feminin, din SARE româna a moștenit până astăzi soră. Aceeași cetate se mai numea și SARA-TOKOS ”Strălucitoare (Luminoasă; Frumoasă) ca Soarele; Văpaia (Înfocarea; Cutezanța; Forța) Soarelui; Luptătoarele (Războinicele) Soarelui; Sărbătoarea (Ziua; Consacrarea; Mărirea; Slăvirea) Soarelui”; cf. rom. Soare; DAC; DACIA; rom. dichis; a (se) dichisi; duh; ducă ”duce; voievod”; a toca; a (se) juca; lat. audacia ”curaj; îndrăzneală; cutezanță”; audax ”îndrăzneț; curajos; cutezător; temerar; semeț”; alban. djeg ”a arde”; doke ”datini”; germ. Tag, sued. dag ”zi, ziuă”; rom. jăratec. Geografia României păstrează până astăzi amintiri ale strălucitoarei capitale a Amazonienilor, ca de pildă: SARETINI > Sărățeni - comună în județul Ialomița; SARATOKOS > Sărățuica - lac aflat la marginea localității Sărățeni.


                                                           Lacul Sărățuica

     În tragedia ”Niobe”, marele scriitor antic Eschil confirmă că Amazoanele, fecioare războinice, pricepute arcașe și călărețe, locuiau pe malurile Dunării. .

                                                                                                       Adrian Bucurescu

vineri, 9 decembrie 2016

A venit iarna!


Сергей Есенин / Serghei Esenin




          ”Каждый труд благослови, удача!... ” / ”Fie să izbândească orice trudă!...”

Fie să izbândească orice trudă!
Pește în năvod aibă pescarul!
Cu o gloabă și c-un plug asudă,
Dobândindu-și grânele, plugarul.

Din ulcioare setea își potolesc,
Tot așa poți bea din căni și oale -
Unde cețuri rozalii se ițesc
Malului de aur dând târcoae.

Să te întinzi în iarba verde-i bine,
Și, din luciul apei bând, să crezi
Că o să-și amintească și de tine
Cea la care tu gelos visezi.

Cârstei din crăpături se-aud... cârstei...
De-aceea totdeauna-s luminoși
Acei ce-n inimi simpli sunt, acei
Care sub munca grea rămân voioși.

Doar eu că sunt țăran am cam uitat,
Și-acum chiar eu m-am apucat a spune,
Iscoadă trândavă, părând ciudat
Că dragi îmi sunt și codri și cătune.

Se plânge cineva cuiva atunci,
De țară cineva s-a dezvățat,
De-aceea, peste lac nagâți și stârci
Îmi plâng în sufletul înnegurat.

                                                  1925

     Переводчик: Адриан Букуреску
     Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu

joi, 8 decembrie 2016

Căprioara Astrală


     Tăblițele dacice de la Sinaia



      

     OROLOSO MA DATO EDO GERICO DORYNDO SO YCO TYLYTO ESI RICA AU FO ZA CIRO RO NON PETIRA NOSE. TO TORSO YLA COMPONO EL IAY PRITIMI EIS CUYTO RILO GHETO EP NATALEA TUMARA. MAHYDONIO GHETO ICHEA NON TALYPICA. ELIAY U SATA VRTAS TAIN RUBYO EGEYLA TYLBY ACO VA STARNYO DIO ZAVELO GHETO DA HIEO. OTE TIP TALO MINIE SOYN S-OTO!

     Tălmăcirea:

     Vestitul și luminosul acesta încercat, dorind să vadă tânăra sa regină, a fost s-o ceară la părinți, să întrebe de mireasă. A plecat el însoțit de toți prietenii lui câtă frunză și iarbă la vânătoare, după tânăra căprioară. Prin Macedonia vânătorii au umblat în sus și în jos. Ei la un sat s-au așezat să mănânce, întrebând de acea fiară văzută în stele. // Zeul Zavelo vânătorilor să le dea noroc! // Acest fel de poem al meu tinerii să-l învețe!





     Lexic:
ORO-LOSO - ”vestit, vorbit cu laude, binecuvântat”; cf. rom. a ura; lat. laus ”laudă”;
MA - ”și”; cf. alban. me ”cu”;
DATO - ”luminos”; cf. alban. dite ”zi, ziuă”;
EDO - ”acesta”; cf. alban. ata ”acei, aceia”; ato ”acele, acelea”; rus. eto ”acesta”;
GERICO - ”încercat”; cf. rom. a încerca; Jurcă (n.);
DORYNDO - ”dorind”;
SO - ”să”;
YCO - ”a vedea; a auzi; a afla; ecou”; cf. rom. ochi; a ochi; iaca, iacă!; Iuga (n.); rus. uho ”ureche”;
TYLYTO - ”tânăra; neexperimentata”; cf. rom. zălud; a se zălta; alban. djale ”fiu; băiat”;
E - ”a”;
SI - ”sa”;
RICA ”regină”; cf. rom. rigă;
A - ”a; au”;
FO - ”fost”; cf. rom. fu;
ZA - ”pentru”; cf. rus. za ”pentru”;
CIRO - ”a cere”;
RO - ”la”;
NON - ”părinți; stăpâni; domni”; cf. rom. nană; nene; nun;
PETIRA - ”să întrebe; a peți”; cf. rom. a peți; lat. peto ”a cere în căsătorie”; alban. pyetje ”întrebare”;
NOSE - ”mireasă”; cf. alban. nuse ”mireasă; noră”; franc. noce ”nuntă”;
TO - ”a”; cf. rom. de;
TORSO - ”plecat”; cf. rom. întors;
YLA - ”el”; cf. rom. ăla;
COMPONO - ”însoțit; acompaniat”; cf. rom. Câmpina (loc.); a cumpăni;
EL - ”de”; cf. rom. al;
IAY - ”toți; mulți”; cf. rom. ei; ăia;
PRITIMI - ”prieteni”;
E - ”ai”;
IS - ”lui”;
CUYTO - ”câți”;
RILO - ”frunză și iarbă; puzderie; nisip”; cf. alban. rere ”nisip”;
GHETO - ”(la) vânătoare”; cf. alban. gjueti ”vânătoare”;
EP - ”după”; cf. rom. apoi;
NATALEA - ”tânără; neexperimentată; copilă”; rom. nătărău; lat. natalis ”de naștere; natal”;
TUMARA - ”căprioară”; cf. TOMYRIS - regină a Massageților; lat. dama ”căprioară; ciută”;
MAHYDONIO - ”Macedonia”;
GHETO - ”vânătorii”;
ICHEA - ”au umblat; au cercetat; au căutat”; cf. rom. a ochi; lat. egeo ”a dori; a căuta”;
NON - ”(în) sus; cf. rom. nană; nene; nun;
TALYPICA - ”(în; pe) jos; târându-se”; cf. rom. tălpică;
ELIAY - ”ei”; cf. rom. ăla; alea; ele;
U - ”la”;
SATA - ”sat; comunitate; tovărășie”; cf. rom. sat; soț;
VRIAS - ”s-au așezat; s-au oprit; s-au așternut”; cf. rom. vrej; preș;
TAIN - ”a mânca”; cf. rom. tain;
RUBIO - ”întrebând; cerând; cerșind”; cf. rom. rob;
EGEYLA - ”de acea”; cf. rom. acela; acelea;
TYLBY - ”fiară; vânat”; cf. rom. tolbă; alb. dhelper ”vulpe”;
ACO - ”văzut(ă)”; cf. rom. ochi; a ochi; iaca;
VA - ”în”; cf. rus. v, vo ”în; la”;
STARNYO - ”stele”; cf. germ. Stern ”stea”;
DIO - ”Zeu”; cf. lat. Deus ”Zeu; Dumnezeu”;
ZAVELO - ”Luptătorul; Războinicul”; cf. rom. zaveră;
GHETO - ”vânătorilor”;
DA - ”să dea”;
HIFO - ”hrană; belșug; avere; fericire”; cf. rom. chef; a chefui; lat. habeo ”a avea”;
OTE - ”acest”; cf. rus. eto ”acest(a)”;
TIP - ”tip; fel; gen”; cf. rom. teapă;
TALO - ”poem; versuri; compunere; împletire; țesătură”; cf. rom. țoală; alban. thurje ”împletire”;
MINIE - ”al meu”; cf. rom. (la) mine;
SOYN - ”războinici; tineri”; cf. rom. șoim; june;
S-OTO - ”să învețe; să vadă; a ști; a citi”; cf. rom. a se uita; iată; alban. sodit ”a contempla”.


               Adrian Bucurescu - ”Tainele tăblițelor de la Sinaia”, Ed. Arhetip, 2005
     

miercuri, 7 decembrie 2016

Moment zgubilitic






          Pseudokynegeticos

Ce se vede colo-n zare?
Vine parc-ar fi călare.
          Refren:
          Of, of, of, of, of, of!
Iepurașul fuge-fuge
Și copoiul nu-l ajunge.
Fuge de mănâncă norii,
Să nu-l prindă vânătorii.
Aceștia, dacă-l pierdeau,
Drept la cârciumă opreau
Și-njurau și povesteau
Și cântau și chefuiau.
Iată, chelnerul s-arată
Cu-o lungă notă de plată
Cam cât o cale ferată,
Cu vagoane încărcată.
Vine trenul cu vagoane
Și-n vagoane
Sunt cucoane.
Trenu-n gară patinează,
Ciclul doi se liberează,
Și toți cei lăsați la vatră
Intră-n cârciuma de piatră
Și ciocnesc de zor pahare
Și strigă ”Hai liberare!”
Iată, chelnerul s-arată
Târând o notă de plată.
El se jură
Că nu fură
Și l-au prins cu rața-n gură.
Când se-ntărâtau la vorbă,
Pleosc, rața plonja în ciorbă!
Uite-așa, cam dintr-o toană,
Ieși rața campioană,
Cu tricou în trei culori
Și cu un buchet de flori.

          Morala:
     Brassica oleracea
     Nu era pentru aceia.

                      Adrian Bucurescu