Spune-mi, crezi că ar fi de ajuns
o plecare și prin sângele meu
nu vor mai pluti ordonat
micro-submarinele Dorului?
Privește, la țărm vin câte unu delfinii,
brațele îmi sunt corali transparenți,
genele îmi seamănă
prelungilor tulpini de acvariu,
și tu, stând pe țărm, nu visezi
cum mă topesc în ultramarin
și nu înțelegi care mi-e pulsul
și care talazurile mării.
Adrian Bucurescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu