Сергей Есенин / Serghei Esenin

          Пушкину / Lui Puşkin

Râvnind la darul mare-al tău,
Ce soarta rusă-a înălţat,
Pe bulevardul Tverskoi stau,
Vorbind cu mine, fermecat.

Eşti în legende alburiu
Şi-n ceaţă-apari aproape blond,
O, Aleksandr! Ai fost zurliu
Cum sunt eu astăzi vagabond.

Petrecerile n-au umbrit
Obrazul tău, şi prea frumos
Slava în bronz ţi-ai făurit
Şi-ţi scuturi capu-orgolios.

Iar eu stau, ca la-mpărtăşit,
Mărturisind cinstit că, zău,
Azi aş muri de fericit,
Dac-aş avea destinul tău.

Dar hărăzit prigoanei sterpe,
Mult timp voi stărui cântând...
Ca şi cântarea mea de stepă
S-o ştiu ca bronzul răsunând.

                                     1924

     Переводчик: Адриан Букуреску
     Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu

Mânăstirea Neamţ. Foto: Florin Eşanu

Moment zgubilitic

          Raţă pentru pian şi orchestră

Raţa trece Dunărea,
Poliţiştii trag în ea.
Raţo, fost-ai pianistă
Şi-acum eşti contrabandistă!
Geaba ţi-ai lăsat breton,
Dacă n-ai acordeon.
Raţo, nu prea e a bună,
Că de mult nu mai eşti jună,
Să te dea la Euronews,
Să-noţi cu nasul pe sus,
Nici nu ştii să cânţi manele,
Să câştigi şi tu lovele,
Nici nu eşti parlamentară,
Să tragi Românii pe sfoară.
Eu îţi dau un sfat decent:
Înscrie-te-n Parlament!
Look-ul tău va străluci,
Mulţi răţoi te-or linguşi.
Altfel, de rămâi cinstită,
O să sfârâi pe o plită.

                    Adrian Bucurescu

Delea Veche, nr. 24, et. 10, Bucureşti

Niciodată toamna...

   

                                          De Tudor Arghezi

Niciodată toamna nu fu mai frumoasă
Sufletului nostru doritor de moarte.
Palid aşternut e şesul cu mătasă.
Norilor copacii le urzesc brocarte.

Casele-adunate, ca nişte urcioare
Cu vin îngroşat în fundul lor de lut,
Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare,
Din mocirla cărui aur am băut.

Păsările negre suie în apus,
Ca frunza bolnavă-a carpenului sur
Ce se desfrunzeşte, scuturând în sus
Foile,-n azur.

Cine vrea să plângă, cine să jelească
Vie să asculte-ndemnul nenţeles,
Şi cu ochii-n facla plopilor cerească
Să-şi îngroape umbra-n umbra lor, în şes.


                                                           Din volumul "Cuvinte potrivite"

Ieromonahul Adrian Făgeţeanu, la Mânăstirea Putna

                                                                           Foto: Florin Eșanu

     Tăbliţele dacice de la Sinaia

          < Zeul şi Împăratul >

     2. VASILEOS ROMAN SEI OS SIRMIO CEOI MATO MAREO LIMIS O NOSYO MION. HOIRSO HOM IZO EHDOM HOYMAZIO ISO.

     Traducerea: Împăratul Roman cel Mare aşa a spus la mai mulţi: că a crescut la marginea Divinei Ape. Învăţat om a fost. Domn slăvit a fost. 

     Lexic:
VASILEOS - "împărat"; cf. rom. veselie; Vasile, Văsălâi, Văsălie (nume); "Vizor, Craiul Şerpilor" - basm cules de Ioan Pop-Reteganul; grec. vasileos "rege; împărat";
ROMAN - împăratul Daciei, care i-a alungat pe Romani peste Dunăre şi a reunificat ţara;
SEI - "mare; înalt"; cf. rom. a (se) sui; şa;
OS - "aşa";
SIRMIO - "a spus"; cf. lat. sermo "convorbire; discuţie; vorbire";
CEOI MATO - "la mai mulţi; la cei mulţi"; cf. rom. cea; cei; alban. i madh "mare";
MAREO - "(că) a crescut"; cf. rom. mare; a (se) mări;
LIMIS - "(la) marginea; malul; ţărmul"; cf. lat. limes "linie de hotar; graniţă";
O - "a; al";
NOSYO - "sfânt; curat"; cf. rom. naos; neaoş; alban. nuse "mireasă; noră";
MION - "apă"; cf. rom. mană; moină;
HOIRSO - "învăţat; experimentat"; cf. rom. a se hârşi;
HOM - "om";
IZO - "fost"; cf. alban. ish "fost; ex-";
EHDOM - "domn; în palat; palatin"; cf. rom. Ahtum - un voievod român; lat. domus "casă; dom; palat";
ISO "fost"; cf. IZO.

                      Adrian Bucurescu - Tainele tăbliţelor de la Sinaia, Ed. Arhetip, 2005