marți, 21 iunie 2016

Valeria şi Adrian Bucurescu, în vizită la prietenii din Los Angeles. Foto: Tana Manea


Сергей Есенин / Serghei Esenin





          "Я по первому снегу бреду..." / "Întâia zăpadă mă zăpăceşte..."

Întâia zăpadă mă zăpăceşte,
În inimă mi se aprind lăcrămioare.
Pe drumul meu albastră luceşte
Seara cu steaua ca o lumânare.

Nu ştiu, e beznă sau e lumină?
În desiş cântă cocoşul ori vântul?
Poate că în loc de o iarnă lină
Lebedele au acoperit pământul.

O, albă oglindă pe apa-ngheţată!
Sângele-mi fierbe în gerul uşor!
Aş vrea să strâng la piept deodată
Sânii goi ai mestecănuşelor.

O, nepătrunsă, tulbure ceaţă!
O, veselă zăpadă a luncilor!
Aşa aş vrea, să cuprind în braţe
Coapsele de lemn ale sălciilor.

                                            1917

     Переводчик: Адриан Букуреску
     Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu

Noapte de vară




          Moment zgubilitic

Două gâşte croşetează
Apă minerală.
Luna-n nouri albi visează
Noaptea ideală.

În căsuţa cu zorele
Lampa luminează.
O pereche de andrele
Se îmbrăţişează.

De la Hanul lui Mânjoală
Vine Gogu-acasă;
A băut şi el o oală
Dup-o zi de coasă.

Pe deasupra casei zboară,
Lin ca o iscoadă,
Vaca lui Vasile Sfoară,
Fluturând din coadă.

Luna-n raze-ncondeiază
Dealul Curcubăta.
Vaca spre Gogu nechează:
- Bă, proastă e mă-ta!


                  Adrian Bucurescu

luni, 20 iunie 2016

Adrian Bucurescu - SOLSTIŢIUL DE VARĂ. Colecţie particulară


Povestea vorbei







          Lemn Tănase

     Printre zicalele zgubilitice ale limbii române se numără şi lemn Tănase, ceea ce se tălmăceşte prin a fi insensibil. Toate ca toate, dar de ce şi Tănase? Hai că a fi de lemn sau ca lemnul ştim ce înseamnă: a nu simţi nimic, a fi insensibil. O oarecare legătură cu insensibilitatea o au şi expresiile a dormi buştean, adică a dormi adânc, precum şi a (se) lămuri buştean, adică a lăsa ori a rămâne nedumerit în urma unei explicaţii neclare. Oricum, uneori lemn este sinonim cu buştean. Cu Tănase e mai complicat. Explicaţia ar fi de la vechiul nume românesc  Atanasie, care provine din limba greacă, unde Athanasios este în legătură cu athanatos "nemuritor" şi cu athanasia "nemurire".
     În trecut, masculinul Atanasie şi femininul Atanasia erau nume destul de răspândite printre Români, astăzi însă sunt destul de rare. Numele Athanasios, cu varianta Athanasius, apare îndeosebi în onomastica ortodoxă, unde a devenit popular datorită faimei şi cultului unui patriarh din Alexandria. Preluat de către Slavi de la Bizantini, numele ajunge şi la Români, graţie şi calendarului nostru popular, unde se află şi sărbătoarea Atanasiile sau Antanasiile, ultima denumire fiind o combinaţie din numele Sfinţilor Antonie şi Atanasie, sărbătoriţi pe 17 şi respectiv 18 Ianuarie. Ziua de Antanasii este o sărbătoare dedicată copiilor, căci Sfântul Atanasie este patronul lor. Cine respectă sărbătoarea Antanasiilor, prin nelucrare, este ferit de ameţeli, de "boala copiilor" şi de pojar.
     În româneşte, căzând negaţia a-, numele prescurtat în Tănase ar fi putut fi înţeles ca "muritor" sau "mort", mai ales de fanarioţi şi de alţii care ştiau elineşte. Astfel, s-a renunţat treptat la numele de botez Tănase, el rămânând doar ca să întărească zicala a fi de lemn, adică a fi insensibil.

                                                                                                      Adrian Bucurescu

duminică, 19 iunie 2016

În grădina de la Sărăţeni




          Сергей Есенин / Serghei Esenin





          "Колокольчик среброзвонный..." / "Clopoţel cu sunete argintii..."

Clopoţel cu sunete argintii,
Tu cânţi? Sau inima visează?
Lumina din icoane trandafirii
Pe genele mele de aur se aşează.

Chiar de nu-s eu acel copil duios
Foşnind din aripi de porumbel,
Visul meu e blând şi bucuros
De îndepărtatul dediţel.

Oftat de mormânt nu aş vrea,
Taina în cuvânt nu se arată.
Învaţă-mă cum aş putea
Să nu mă trezesc niciodată!

                                                              1917

     Переводчик: Адриан Букуреску
     Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu