Divinul Nicolae, Împăratul Atlanților

 

      Arhanghel al Iernii, al Nopții și al Nordului 

 

     Divinul

     Am postat de-a lungul timpului nenumărate informații despre cel mai mare împărat al Atlanților, poetul și profetul ION ORFEUS. Iată câteva tălmăciri ale acestor nume: ION ”Întâiul; Mărețul; Magnificul; Minunatul; Divinul”; cf. get. KOG A ION; rom. unu; Ion - titlul voievozilor din Evul Mediu, ulterior abreviat în IO; Ian-Caloian, Iana Sânziana, Moș Ene (mit.); alban. ujane ”imensitate”; hyjni ”divinitate; zeu”; germ. ein ”unu”; OR FEUS Cel Strălucitor; Cel În-cântător; Cel Minunat; Cel Superior; Cel Măreț; Cel Mărinimos; Cel Milostiv; Cel Bun”; cf. rom. ori; are; voios; latin. pius ”care-și împlinește datoria față de zei, părinți, patrie etc.; pios; credincios; temător de zei; cinstit; virtuos; bun; devotat; afectuos; iubitor; (fig.) sacru; sfințit; sfânt; scump; drag; drept; legiuit”; grec. bios ”viață”; rom. iarbă; harbuz; Erbașu (n.); latin. harpa ”harfă”; herba ”iarbă; iarbă verde; pajiște; pai verde al grânelor”. De la sensurile de ”Întâiul”, ”Mărețul” și ”Divinul”, Românii îl consideră și astăzi pe Ion Botezătorul cel mai mare între sfinți, care stă în dreapta lui Dumnezeu, fiind singurul, cu excepția Sfintei Mării, căruia i se sărbătorește ziua de naștere. 

 

     Divinul său chip a rămas până astăzi strajă a Munților Bucegi, sub titlul de Sfinxul Românesc.

     Domnul Zăpezilor

     De la ION, care însemna și ”Întâiul”, ”Divinul” și ”Mărețul”, împăratului atlant i se mai spunea și EN CHELEI ”Primul Sfânt”; cf. rom. unu; germ. ein; rom. chilie; Hală (mit.); culă;  Golia - mânăstire; latin. caelum ”cer; înălțime; aerul cerului; atmosferă; climat; boltă; cupolă”; engl. holy ”sfânt”; rom. înger”; latin. angellus ”înger; vestitor”; alban. engjell ”înger”; Ungjiel ”Evanghelie”. Încă un tâlc al sintagmei: EN CHELEI ”Anotimpul Geros”; cf. rom. an; latin. annus ”an; anotimp”; gelo ”a face să înghețe; a îngheța”; gelu ”ger; gheață; îngheț”; alban. akull ”gheață”. De altminteri, E N(E) CHELEI se mai tălmăcea și prin ”Ca Zăpada de Strălucitor; Care (a)duce Ninsorile; Sfântul Omătului”; cf. rom. a -art.; ea; îi; nea; get. HELIS ”Solara”; rom. cale; cal; car; a căra; Hală (mit.); Golia - mânăstire; latin. caelum; alban. kale ”cal”; grec. HELIOS - Zeul Soarelui; engl. holy. Astfel, Sfântul ION s-a metamorfozat în E N'CHELEI, adică în Sfântul Nicolae, cel care în mitofolclorul românesc aduce zăpada și este sărbătorit la 6 Decembrie. Ca sfânt al Frigului, al Negurei, Atlanții l-au considerat și Arhanghel al Nordului și al Nopții. O amintire în acest sens este fostul templu getic, astăzi Mânăstirea Cetățuia-Negru Vodă, care are un altar în Nordul sfântului lăcaș. 

 

     Pe stânca de temelie a templului este gravat și celebrul ”Cavaler Trac”, care pare să fi fost mai întâi supranumele lui EN CHELEI ”Cel de pe Cal”; cf. rom. în; cal; alban. kale ”cal”; rom. năclău ”cureaua de la gâtul calului, de care se leagă lanțurile de la rudă”. Că EN CHELEI este același cu Sfântul Ion ne dovedește o altă traducere, anume ”Înainte-Mergătorul”; cf. lat. in ”în vederea; peste; față de”; ineo ”a începe; a porni la”; rom. cal; cale; alban. kale ”cal”. De aceea, Sfântul Nicolae este sărbătorit la începutul iernii, iar Boboteaza și Sfântul Ion se țin la 6, respectiv la 7 Ianuarie.

     Poetul-Cântăreț

     Chiar și astăzi, Orfeos este socotit cel mai mare poet și cântăreț al Antichității. Întru acestea, EN CHE LEI se poate traduce și prin ”Cel care cântă”; cf. rom. în; un; ca; lai-lai-la ”refren al unor cântece”; alban. leje ”joacă; joc”; luaj, luej ”a (se) juca”; celt. lai ”poezie medievală”. Apoi, mai e și EN CHELEI ”Care cîntă”; cf. rom. în; un; a holi ”a hăuli; a chiui; a cânta ceva cu sunete prelungi, puternice”; rom. guleai, rus. guliai ”benchetuială; chef; petrecere”. 

 

     În fine, ENCHE LEI ”Cel mai Mare Poet; Marele Cântăreț; Fermecătorul Cântăreț”; cf. rom. încă; unchi; hanc ”codru de fagi”; hinc ”farmec; atracție”; Anca, Uncu (n.); egipt. Ankh ”denumirea Crucii-Talisman, simbol al Vieții Veșnice; alban. ungj ”unchi”; celt. lai. Atât de mult au respectat Românii amintirea magnificului împărat atlant încât au păstrat până astăzi obiceiul de a începe repetițiile colindelor la 6 Decembrie, sărbătoarea Sfântului ENCHE LAI ”Repetarea Cântecelor”; cf. rom. încă; lai-lai-la; celt. lai.

     Leul 

     Milostivul împărat Ion-Orfeus i-a dăruit Egiptului, care era Al Optulea Principat Atlant, Independența. De aceea, acolo a fost numit și ENCHE LEI ”Cel mai Strălucitor; Cel mai Mărinimos; Marele Eliberator; Mărețul Mântuitor”; cf. rom. încă; unchi; a se la ”a se spăla pe cap; a se scălda; a se îmbăia; a se pieptăna”; alban. lyej ”a (se) unge”; lejoj ”a autoriza; a permite”; leje ”legitimație; autorizație; permis; concediu; licență”. Ca atare, Egiptenii l-au socotit primul lor faraon, cu titlul de MEN ”Magul; Divinul”; cf. rom. a meni; latin. Manes ”Mani; sufletele celor morți, părinți și rude, considerați ca spirite binefăcătoare; cei buni”. La Tracii Phrygieni, MEN era Zeul-Lună, iar Orfeos fusese și Mare Preot al Lunii.

 

     Așa se dezvăluie și misterul Sfinxului de la Gizeh, căci EN CHE LEI mai înseamnă și ”Cel mai Valoros; Cel mai Strălucitor; Cel ca Leul”; cf. rom. un; rus. on ”el”; rom. cu; ca; leu ”monedă națională; mamifer”; a leui ”a se comporta ca un leu”; latin. laus ”laudă; elogiu; cinste; stimă; renume; faimă; glorie; merit; calitate”; leo ”leu”; Leones ”Lei; preoți ai zeului Mithras”;  Totodată, ENCHE LEI se traduce și prin ”Puternic ca Leul; Magnificul Leu; Magicul Leu”; cf. rom. încă; unchi; hinc ”farmec”; egipt. Ankh; alban. enkas ”intenționat”; ungj ”unchi”; rom. leu; a leui; latin. leo.

     Termenul ENCHELEI este atestat ca denumire a unui neam tracic. Cu totul, EN'CHELEI avea tâlcurile de: ”Îngerul; Întăritorul; Înaltul; Vârful; Mărețul; Mărinimosul; Darnicul; Magnificul; Divinul; Strălucitorul; Fermecatul; Profetul”; cf. rom. înger; a se năclăi ”a se închega; a se coagula”; nacâl, nacliu ”balsamină - plantă ornamentală”; Anghel, Anchilie, Nicolae (n.); Nehliu - denumirea locală a orașului Lehliu; latin. angelus ”înger; vestitor”; nucleus ”nucleu; miez; sâmbure; partea interiorioară (cea mai dură) a unui corp”; angulus ”vârf; colț; unghi”; alban. engjell ”înger”; Ungjiel ”Evanghelie”; slav. anghel ”înger”; germ. Nickel ”un geniu al minelor în credințele scandinave; metal alb ca argintul”.

  

     Măria ta, Ioane Nicolae, Sfânt Împărat al Zăpezilor, ninge-ne cu sănătate, bucurie, pace și belșug, și colindă-ne cu glasul tău îngeresc! Și binecuvântat să fii acum și pururea și în vecii vecilor! Amin.

                                                                                                             Adrian Bucurescu