marți, 31 decembrie 2019

Tărâmul Zânelor





        Ce a mai rămas din cetatea natală a lui Mihai Viteazul

     Ocolul Zânelor

     Nici să-i pici cu ceară nu ar admite istoricii oportuniști că Amazoanele, nu doar că au existat, dar și-au avut sediul principal la Nord de Dunăre. Autorii antici, mai apropiați temporal de aceste femei teribile, sunt însă foarte limpezi în ce le privește. Unul dintre cei mai importanți dintre ei este Eschil, care a trăit în  anii 525-456 î.e.n. În tragedia ”Niobe”, el pomenește de fecioarele războinice, pricepute la călărie și iscusite arcașe, care trăiesc pe malurile Istrului, adică ale Dunării. La rândul său, poetul Pindar, care a trăit în anii 522-438 î.e.n., scrie că Amazoanele locuiesc pe lângă Dunăre. Mai sunt nenumărate dovezi, scrise și arheologice, că Amazoanele chiar au existat și că sediul lor regal era, după cum am mai scris de mai multe ori, lângă Lacul Sacru SARATOKOS, astăzi Sărățuica, din județul Ialomița. Însuși numele Bărăganului vine de la BELA GHINES ”Doamnele Războinice”; cf. rom. bală ”șarpe mare”; a păli ”a lovi”; latin. bellum ”război; luptă; bătălie”; engl. war ”război”; grec. gyne ”femeie”; engl. Queen ”regină”. BELA GHINES este denumirea sinonimă cu AMA ZONES, tălmăcită tot prin ”Doamnele Războinice”; cf. rom. a da iama; uimă ”tumoare; inflamație”; a (se) uimi (arh.) ”a tulbura; a zăpăci; a buimăci”; zână; alban. zane ”zână”; zonje ”doamnă”.
     Atacate de Sud-Dunărenii conduși de regele Poseidon, Amazoanele au fost învinse, iar regele a luat-o de soție pe Kleitho, prințesa moștenitoare. Amănunte privind aceste întâmplări din negura vremii ne-a lăsat înuși Platon, în dialogul ”Kritias”.
    Vitejia suprafirească a Amazoanelor i-a impresionat atât de mult pe antici, încât sunt pomenite până astăzi.


                                                        Amazoanele, pornind la război

     Dar ce legătură au aceste minunate doamne cu cetatea unde s-a născut cel ce avea să fie cel mai mare voievod român, Mihai Viteazul? În Evul Mediu, cu denumirea de Cetatea de Floci, adică ”Cetatea de Lână”, a fost capitala județului Ialomița, fiind a doua ca importanță și mărime după capitala Țării Românești, Târgoviște. Nici lâna aceea nu era oarecare, ci legendara ”Lână de Aur” a Argonauților, dar despre aceasta, altădată...
     Totuși, paralel cu denumirea respectivă s-a păstrat și alta, cu mult mai veche, anume ZOR ZANOS ”Ocolul Zânelor; Grădiștea Luminoaselor”; cf. rom. în jur ”înconjurare; ocol; împrejmuire”; lat. gyro ”a întoarce în cerc”; gyrus ”cerc; spirală”; alb. xhiro ”rotație” - pronuțat giro; rom. zână; geană (de lumină); alban. zane ”zână”; zonje ”doamnă”. Tâlcul toponimului se referă la un avanpost al Amazoanelor, la Dunăre, fluviul care le despărțea de dușmanii lor balcanici. De acolo provine desigur și numele orașului Fetești, ce va fi fost tot un avapost dunărean.
     Din ZORZANOS româna a moștenit două denumiri: zorzoană ”podoabă; înfloritură” și Giurgeni, actuala denumire a localității unde s-a născut Mihai Viteazul, trecută mai întâi prin forma *Jurjăn.
     Desigur, vrednicul domn, căruia în timpul vieții i s-a zis și Mihai-Crai, adică ”Mihai-Rege”, nu s-a născut întâmplător în Tărâmul Zânelor și la vărsarea în Dunăre a Râului Sacru al Geților, NAPARIS, zis actualmente Ialomița! Sacră i-a fost nașterea, Sublimă i-a fost viața, Primită în Rai i-a fost jertfa!


                                                                                                                    Adrian Bucurescu


sâmbătă, 28 decembrie 2019

Cei Trei Magi de la Răsărit erau Geți!





     Biserica bizantină Sant'Apollinare Nuovo. Ravenna, Italia.

     Se vede limpede că Magii de la Răsărit sunt înveșmântați în straie geto-dacice. O inscripție în versuri, de pe un altar de piatră, descoperit aproape de Struga, Macedonia, este cât se poate de lămuritoare:

MAKON TE EYS-OY
EPIK A DOS NEYKOI
MA CHATAS
GEN TH-IOY KAS
PHILIP POS MOYNTAN
NOYANE THEKAN
S-TRA TE GONI I KIAN

     Tălmăcirea:
”Magii, dacă au auzit vestea despre Cei Doi Născuți pe țărmul de Apus al Lacului Alb, în taină s-au pornit îndată de la Marea Neagră, câteștrei în goana cailor”.

      Cei Doi Născuți erau Gemenii Divini, Fiii Mariei, Zeița Supremă.
     Spre Lacul Alb, cum i se mai spunea Lacului Sacru al Geților, actualmente Sărățuica, Magii au venit de la Răsărit, adică din Dobrogea, căreia în Antichitate i se spunea Scythia Minor. Și pentru că Scyții erau un neam iranian, a rămas povestea că Magii au venit din Iran! Cum se vede și în mozaicul de la Ravenna, erau Geți curați.

                                                                  Adrian Bucurescu
    

vineri, 27 decembrie 2019

Peisaj de iarnă





                                                           Tablou de Ivan Aivazovski

joi, 26 decembrie 2019

Peisaj de iarnă





                                                              Tablou de Ion Țuculescu

marți, 24 decembrie 2019

Cobblestone Christmas





                                                       Tablou de Thomas Kinkade

Vifleim natal





Melancolic salcâmul
palid stă de strajă cătunului
căruia noaptea îi tămâie zăpezile
De-aseară strigoii au furat
crucile din cimitirul vechi
de-au rămas mormânturile fără rost
Troițele s-au stins de la sine
lăsând la voia soartei
dropiile cu aripi înghețate
Icoanele vechi au căzut și
nimeni n-a mai găsit ceva din ele
Femeile satului s-au spălat mult
în apă neîncepută
iar tâmplarii au făcut ieslă nouă
cu motive de Bizanț
În amurg salcâmul arde până la cer
de aprinde steaua crăiască
iar fetele la streșini de garduri
iscodesc prin fisurile norului
ochii de opal ai Sburătorului.


                             Adrian Bucurescu


          * Aceste versuri au fost recitate de marele actor Ovidiu Iuliu Moldovan, la 24 August 2004, la
Radio România Cultural, în emisiunea ”Curs întreg de poezie românească”, prezentată de Ioana Diaconescu.

sâmbătă, 21 decembrie 2019

Minunea Iernii sau Trandafirul Crăciunului





                                 I se mai spune Spânz și Trandafir de Iarnă

Solstițiul de Iarnă


                                                                 

                                                 De astăzi, Iarna și Lumina Zilei se întăresc.

duminică, 15 decembrie 2019

În copilăria literaturii române





                                                                      George Topîrceanu

Iarna la Bariera Filantropia





                                                            Tablou de Ștefan Luchian

sâmbătă, 14 decembrie 2019

Scenă de iarnă în Ucraina





                                                        Tablou de Ivan Aivazovski

joi, 12 decembrie 2019

marți, 10 decembrie 2019

Tezaurul tracic de la Sveștari, Bulgaria




                                                                              Cal de aur

luni, 9 decembrie 2019

joi, 5 decembrie 2019

Iarna la Barbizon





                                                                                      Tablou de Ion Andreescu

duminică, 1 decembrie 2019

La mulți ani, România! La mulți ani, tuturor Românilor!





                                                                       Imagine postată de Maria Karakis