Totul a pornit de le diletanții care nu au liniște până nu ”descoperă” ceva inedit din istoria Geto-Dacilor, cu speranța că așa vor rămâne în istorie. Așa s-a întâmplat și cu cetatea Argedava, reședința marelui rege Buerebuistas, localizată în actualul sat Popești, lângă orașul Mihăilești, din județul Giurgiu. De ce? Fiindcă pe acolo trece râul Argeș, așa că, după metoda numită de lingviști ”cling-clang”, toponimul ar avea legătură cu hidronimul.
Pe acești amatori neobosiți nu-i duce mintea că, în Antichitate, Argeșul se numea ORDESSOS, nu ”Argessos”, ca să ducă la o cetate cu numele de ARG(H)EDAVA, cum se pronunța în vechime. Așadar, nu există nicio legătură între Argeș și Argedava, denumirile nefiind sincronice.
Insistența respectivilor ”cercetători” i-a făcut până și pe istoricii cu pretenții să situeze capitala lui Buerebuistas la Popești, și această pretinsă localizare a intrat și în enciclopedii, inclusiv în Wikipedia! Se știe că ”științificii” români se feresc de subiectele dacice, ca dracul de tămâie, și se vede că atunci când le abordează, dau cu bâta în baltă.
Iată adevărata istorie a importantei cetăți!
1. Acum mai bine de cinci milenii, capul împăratului atlant Ion-Orfeus, cel mai mare poet-cântăreț și proroc al acelor vremuri îndepărtate, a fost tăiat și aruncat în valurile râului NAPARIS, care de atunci a devenit Râul Sacru al Geților.
Capul proorocului Ion-Orfeus, aruncat în râul Naparis
În miturile antice se spunea că, plutind pe valuri, capul împăratului cânta! Cert este că, dus de apa învolburată, capul sfânt a trecut într-un afluent al râului, oprindu-se în Lacul SARATOKOS, astăzi Sărățuica, de unde izvora afluentul. Scos din apă și recunoscut ca fiind al împăratului-profet, ucis de preotesele Soarelui, capul sacru a fost adăpostit și venerat într-un templu de pe malul apei. Astfel, locul a căpătat supranumele de ARGHE DAVA ”Capul (Conducătorul; Domnul) Sfânt”; cf. rom. hârcă ”craniu”; grec. arkhein ”a comanda”; grec. arkhe, latin. archeus ”termen ce exprimă esența tuturor fenomenelor și ființelor; forță vitală; principiu”; latin. erga ”în fața”; divus ”divin; Zeu”. În graiul getic, DAVA însemna și ”templu; palat; conac; sălaș; fortăreață; forță”; cf. rom. Deva - cetate lângă Hunedoara; Dibești - sat de lângă Piscu Crăsanilor, astăzi dezafectat; dobă, tobă; stup; alban. tabje ”cetățuie”; shtepi ”casă; imobil; gospodărie; avere”; tube ”cireadă”. Așadar, ARGHE DAVA se tălmăcea și prin ”Sălașul (Gospodăria) Domnului (Conducătorului)”, denumire potrivită pentru o capitală. Prin extensie, ARGHE DAVA se mai traducea și prin ”Cei din Gospodăria (Ceata; Oastea) Domnului”, iar ARGHEDAVA s-a înțeles și prin ”Vrednicie; Muncitori; Slujbă; Oaste”; cf. rom. argat; herghetău ”hăitaș la vânătoare”; alban. argat ”argat; zilier”.
Ruinele cetății Helis, prima Argedavă. Vedere aeriană
Din unele texte de pe tăblițele de plumb de la Sinaia, se înțelege că Buerebuistas s-a născut și a crescut în Cetatea Sacră HELIS, pe teritoriul căreia se afla și templul care adăpostea Capul lui Orfeu. El însuși, având revelații mistice și restabilind Cultul Zalmoxian, a fost considerat Sfânt.
De la ARGHEDAVA au moștenit două sate din imediata ei apropiere denumirea de Slujitori. Unul a fost numit ulterior Cioara, inclus astăzi în satul Ion Roată, iar celălalt se numește astăzi Grindași.
2. Cucerind toată Dacia, marele rege Buerebuistas a mutat capitala în centrul țării, unde, spre deosebire de cea din Bărăgan, era mult mai bine apărată. Noua ARGHEDAVA a fost pe locul actualului sat Sâncrăieni, de lângă municipiul Miercurea-Ciuc. Acolo s-au descoperit urme de locuire încă din vremea Culturii Cucuteni. La marginea de Miazăzi a satului, pe terasa malului drept al Oltului, s-au descoperit ruinele unei cetăți dacice din secolele II î.e.n. - I e.n., răstimp în care a domnit și gloriosul rege. Ultimul nivel de locuit datează din secolul XI.
Prima atestare documentară apare în anul 1332, sub numele de Sanctus Rex, pus de Romani, care se traduce prin ”Sfântul Rege (Stăpânitor; Domn)”, exact ca unul din tâlcurile numelui ARGHE DAVA, cum am văzut mai la deal. Alt sens al toponimului era ”Capul Sfânt”, și este limpede că, odată cu mutarea capitalei, Buerebuistas a luat cu el și cele mai sfinte odoare din cetatea de pe Naparis, între care și capul lui Orfeu.
Neavând habar de istoria noastră și, ca de obicei, trăgându-și spuza pe turta lor, Ungurii i-au atribuit denumirea de Zent Kiraly ”Sfântul Rege”, cum apare într-un document din 1566, insinuând că ar fi fost vorba de regele lor, Sfântul Ștefan!!! În anul 1614, denumirea localității apare ca Szentkiraly, ca apoi, în 1760, să fie Csik Szent Kiraly ”Ciuc Sfântul Rege”.
Printre altele, la Sâncrăieni a fost descoperit un superb tezaur geto-dacic, cu vase de argint, dovadă a unei înfloritoare cetăți, Noua Arghedava,
Tezaurul de la Sâncrăieni
În tot cursul Evului Mediu, Românii au numit satul Sâncraiu, iar după Reîntregirea României, i s-a dat denumirea oficială de Sâncrăieni, în vigoare și astăzi.
De la această a doua ARGHEDAVA a rămas denumirea Munților Harghita, de la care și-a luat numele și ținutul.
3. După victoria asupra triburilor celtice ale Boilor și Tauriscilor, granița de Apus a Împărăției lui Buerebuistas a atins lacul Constanța, care astăzi se află la granița dintre Germania, Elveția și Austria.
Imperiul lui Buerebuistas
Atunci, marele conducător a hotărât să ridice o altă capitală, în noul centru geografic al Imperiului, tocmai în Munții Orăștiei, loc cum nu se poate mai nimerit pentru apărare. Măreața cetate a fost numită SAR MIZEGE TUSA ”Capul Cântărețului (Poetului) Tăiat (Schingiuit)”; cf. rom. sară, seară ”capătul zilei”; pers. ser ”cap”; engl. sir ”titlu de noblețe”; rom. mazac ”grămătic; scriitoraș”; latin. musica ”arta Muzelor; muzica; poezia”; musice ”frumos; minunat”; musicus ”muzical; poetic; al poeziei; literar; științific; muzician; poet”; rom. a teși ”a tăia sau a reteza oblic un lemn, un trunchi; a cutremura; a încrâncena; a înfiora; a înfricoșa; a îngrozi; a înspăimânta; a tremura”; a tuși.
Că în Munții Orăștiei a fost cea de-a treia ARGHEDAVA o mai demonstrează două localități din ținutul aparținând de Sarmizegetusa, adică din actualul județ Hunedoara: Archia, de la ARGHE ”Cap”, și Clopotiva, de la CLEPI DAVA ”Capul (Conducătorul) Sfânt”, numele atestat al unei cetăți dacice; cf. rom. glavă ”cap; craniu; țeastă”; clop; latin. divus.
Așadar, chiar dacă și la Popești s-a aflat o mare cetate getică, aceasta va fi avut o altă denumire, dar nu ARGEDAVA!
Adrian Bucurescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu