marți, 16 aprilie 2019

Manifest întru apărarea Cetății Helis



                                                                               Piscu Crăsanilor. Foto: Florin Eșanu


     Am copilărit o vreme în satul natal al mamei mele, Copuzu, aflat la poalele Piscului, cel arhiplin de vestigii neolitice, dar mai ales getice. Acest sit este cunoscut astăzi sub denumirea de Piscu Crăsanilor. Cercetările arheologice au fost inițiate aici după descoperirea unui cap de bronz, demult dispărut fără urmă. Cel mai important istoric care a făcut săpături la fața locului a fost marele savant Vasile Pârvan, care i-a dedicat acestei așezări străvechi cel mai întins capitol din celebra lui lucrare ”Getica”, unde, printre altele, localizează vestita cetate Helis, reședința marelui rege Dromichaites, la Piscu Crăsanilor. Timp de trei ani, cât au durat săpăturile, Pârvan a stat în gazdă la Copuzu, și am cunoscut mai mulți locuitori din sat care își aminteau cu drag și respect de ilustrul oaspete de pe vremuri.
     De câte ori am avut prilejul, pe când lucram în presa tipărită, am scris despre Helis, pe care de altminteri l-am pomenit și în cărțile mele consacrate Daciei. Am cunoscut și chiar m-am împrietenit cu unii arheologi care au continuat și continuă săpăturile la situl de la Piscu Crăsanilor. De-a lungul vremii, am strâns o sumedenie de informații cu privire la străvechea cetate, care, în vremea ei de strălucire, era cea mai importantă din Câmpia Dunării.
     Nu mă deranjează prea mult specialiștii care își dau cu presupusul asupra locului unde se afla cetatea lui Dromichaites, mutând-o de colo până colo. În schimb, mă supără la culme ciudații care nu au nicio legătură cu istoria sau filologia, bătând câmpii fără grație, plimbând cetatea mea de suflet din Bulgaria până în Dobrogea sau te miri prin ce alte locuri.
     Una dintre cele mai chisnovate localizări a cetății este la... Fetești! Când am aflat, m-a apucat râsu'-plânsu'. Păi singurul sit de pe raza acestei localități este ”La Scursoare”, cu câteva hârburi  medievale, din sec. X-XI!
     Fotografii din satelit au dat la iveală un teritoriu imens al fostei cetăți de la Piscu Crăsanilor. Nu contează pentru Primăria Municipiului Fetești, care vrea să înființeze în localitatea pe care o conduce un ”Parc Tematic de Reconstituire Istorică - Cetatea Helis”! Desigur, nu este singura primărie din țară bântuită de incompetență și nepăsare, precum și de idei crețe. Din păcate! Dar poate că n-ar trebui să-mi fac prea multe griji, întrucât, după cum se știe, cele mai multe inițiative ale autorităților române rămân încremenite în proiect, ceea ce-i doresc cu toată sinceritatea și celui de la Fetești, legat de cetatea Helis.
     Ca să știe lumea ce hal de primărie este cea feteștistă, dau aici doar un exemplu. Astfel, de aproape trei decenii, două locomotive cu abur, ce ar fi o imensă avere în Occident, ruginesc în Gara Fetești, pradă hoților de fier vechi, deși fac parte din patrimoniul Ministerului Culturii și Identității Naționale. Care minister, la rândul lui, este și el lovit de aceleași metehne ca pe malul Brațului Borcea.
     ”Dar tu ce mare specialist ești?”, m-ar putea întreba vreun mahăr de la Fetești.Poate că nu sunt cel mai mare specialist asupra trecutului poporului nostru, dar totuși, sunt licențiat al Facultății de Litere, unde, printre altele se studia lingvistica și istoria limbii române. Cât privește istoria, precizez că, la toate publicațiile la care am lucrat ca redactor, am făcut parte întotdeauna din Departamentul Cultură, având ca atribuție principală prezentarea patrimoniului național. Astfel, am vizitat nenumărate situri arheologice, vechi cetăți, muzee și monumente istorice
     Așadar, iată argumentele mele privind localizarea cetății Helis la Piscu Crăsanilor:
     HELIS înseamnă ”A, Soarelui; Strălucitorul; Cerescul”; cf. grec. Helios - Zeul Soarelui; rom. a (se) încălzi; latin. caeles ”ceresc; al cerului”; alban. yll ”stea; astru”; engl. holy ”sfânt”.
     Ei bine, la Piscu Crăsanilor a fost descoperit un altar de lut, reprezentând Soarele, unic în țară, care se află acum la Muzeul Județean de Istorie Ialomița. E limpede că locuitorii de la Helis se închinau Soarelui, iar de la mărețul astru și-au botezat și cetatea.


     O denumire din Evul Mediu timpuriu a râului Ialomița, care trece pe lângă Piscu Crăsanilor, ci nu pe la Fetești, era HELI-VAKIA, ce se traduce prin ”Curge (trece) pe la Helis; Străbate Helis-ul”; cf. HELIS; rom. a pica; puhoi; veac; făgaș; Bâc, Bega, Bug (râuri); latin. veho ”a merge; a călători”; germ. Bach ”pârâu”; Weg ”drum”; got. weihs ”drum”.
     E bine de știut că  Helis cuprindea nu doar teritoriul din dreapta Ialomiței, ci și pe cel din stânga râului Acest fapt este dovedit de o hartă antică, gravată pe o piatră meteoritică, așadar cerească, unde se vede cum râul trece prin mijlocul cetății. Importanța acestei hărți, cea mai veche din România, m-a făcut s-o prezint pe coperta ultimei ediții a volumului ”Dacia Secretă”. În stânga sus, se vede hașurat Lacul Sacru al Geților, Saratokos, astăzi Sărățuica, situat în stânga Ialomiței.


     Într-un text de pe o tăbliță de la Sinaia, pe care l-am și publicat nu demult, scrie: ”Cu poftă mânca autocratorul (Dromichaites - n. n.) din vase de lut (s.n.). Mânca laolaltă cu voinicii (războinicii) noștri și bea. Și mâncau din vase de aur tâlharii”. Singurul rhyton de lut, potrivindu-se cu textul despre marele rege al Geților, s-a descoperit tot la Piscu Crăsanilor, și se află astăzi tot la Muzeul de Istorie din Slobozia.


     Vasile Pârvan însuși a descoperit la Piscu Crăsanilor un superb candelabru de bronz cu trei brațe, actualmente aflat la Muzeul Național de Istorie a României.



      Ce piese arheologice de importanța celor de mai sus au fost descoperite în ”Scursoarea” de la Fetești?
     Colac peste pupăză,  în aiuritul proiect este implicat și un general în rezervă. În această privință, iar nu-mi fac griji, după ce un alt general, cu mult mai faimos, unul de-al lui Alexandru cel Mare, anume Lysimachos, visând să distrugă cetatea Helis, a fost pus cu botul pe labe de Dromichaites și Geții lui.

     În fine, trag nădejde că Direcția Județeană pentru Cultură Ialomița nu se va lăsa indusă în eroare de niște diletanți și că nu va arunca banii spre Fetești. A sosit momentul ca situl de la Piscu Crăsanilor, aflat între două mânăstiri, Balaciu și Sfântul Andrei, prima fiind monument istoric și de arhitectură, să fie prezentat la adevărata și marea lui valoare . Un muzeu la poalele Piscului ar fi cât se poate de nimerit. O statuie a lui Dromichaites, primul mare rege al Geților atestat, care să se vadă încă de la drumul național București-Constanța, ar sublinia importanța istorică și frumusețea naturală a acelui loc.
     Glorioasa  Cetate a Soarelui merită cu siguranță evlavia Românilor.

                                                                                                              Adrian Bucurescu

                                                                                                                 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu