Istoria Atlanților

        

          Piedra Pintada și alte mistere

     Cultul Șarpelui și Miraculoasele Aparate

     Stârnește de multă vreme tulburătoare întrebări strania colină în formă de șarpe, din ținutul Adams, statul nord-american Ohio. Am arătat, în episoadele anterioare că acest șarpe uriaș îl simbolizează pe SARPEDON, cuceritorul atlant al Americii. Precizez încă o oară că acest nume are mai mult tâlcuri, printre care SARPE DON ”Șarpele de pe Colină; Șarpele Măreț” și SAR PEDON ”Care se vede de Sus”. Amândouă tălmăcirile se potrivesc perfect cu colina din Ohio.

     Cât timp au înflorit civilizațiile amerindiene, Șarpele a fost divinizat, și chiar denumirea Zeului Suprem al Aztecilor, QUETZALCOATL se traduce prin ”Șarpele-Quetzal” sau ”Șarpele cu Pene de Quetzal”, quetzal-ul fiind o pasăre cu pene foarte frumos colorate.
     În general, o pasăre presupune zborul, iar alt sens pentru SAR PEDON este ”Cel care merge pe Sus”; cf. rom. a sări; șură; a se bejeni; bejanie; latin. pedes ”care merge pe jos; pedestraș, infanterist”; franc. patiner ”a patina”. În mitofolclorul tomânesc, șarpele care zboară este balaurul. Călări pe balauri străbăteau norii și enigmaticii Solomonari.

     Imagini din vechiul Egipt, care o vreme a fost al optulea regat din Imperiul Atlant, prezintă aparate ce par ultramoderne: avioane, elicoptere, submarine, ba chiar și capsule zburătoare, care seamănă cu niște O.Z.N.-uri!

     Toate acestea sugerează că Atlanții aveau aparate de zbor, cu care, desigur, uimeau popoarele cucerite, cu care nici nu mai era nevoie să se lupte, fiind considerați Zei! Numai așa se poate înțelege cum de au cucerit toată planeta.

     Revenind la Șarpele Divin, imagini precolumbiene îl arată cu două capete, ceea ce ar putea sugera o capitală în America Centrală, între America de Nord și cea de Sud, în care să-și fi avut o reședință împăratul Sarpedon. Să fi fost vorba de celebrul El Dorado?

     Soarele și Luna, Aștrii Tutelari ai Atlanților și ai Românilor

     Am istorisit, în episoadele mai vechi ale acestui serial, cum s-a format prima federație atlantă, prin unirea a două popoare, aflate în stânga și în dreapta Dunării. De altminteri, un sens al etonimului AT-LANTIS este chiar ”Cei Uniți; Cei Legați (Voinici); Cei Măreți”; cf. alban. ata ”acei; aceia”; rus. eto ”acesta”; rom. lanț; a înlănțui; latin. athleta ”atlet”. Ei bine, la Nord-Dunăreni divinitatea supremă era Soarele, iar la Sud-Dunăreni, Luna.
     Cei Doi Aștri Divinizați veghează un document de o importanță covârșitoare pentru istoria Atlanților, dar și a Românilor. Documentul este numit în literatura de specialitate Piedra Pintada, în spaniolă ”Piatra Pictată”, și nu pot să-mi ascund orgoliul de a-l fi prezenta primul pe Internet, după ce l-am publicat în volumul ”Enigma Atlanților”, Editura Axa, 1998. Divina piatră a fost descoperită în râul Paru, din bazinul Amazonului.

     Această pagină de piatră din glorioasa noastră istorie este împodobită cu imagini, litere și ideograme. Greu de citit, dar nu imposibil! Astfel, în registrul superior, între Soare și Lună, se află textul, citit de la dreapta la stânga, INO, iar sub acesta, ideograma ”Șarpe”. În limba tracă, ”Șarpe” se mai zicea și SABATHIOS; cf. rom. aspidă ”șarpe veninos; viperă”; alban. shpat ”șopârlă”. Așadar, textul interastral este acesta: INOSABATHIOS.
     Conform limbii atlante, inteligibilă prin tonuri, accente și context, textul din susul Pietrei Pictate suportă mai multe lecturi:
     1. I NO SABATHIOS ”Apărătorii (Ocrotitorii; Salvatorii; Tămăduitorii; Mântuitorii) Noștri”; cf. noi; nouă; ne; alban. yne ”nostru”; rom. sipet; spată ”paloș”; zăvod; spătar ”comandantul oastei în Țara Românească”; Sovata - stațiune balneară; ital. spada ”spadă”; alban. shpetoj ”a salva; a mântui”. Tâlcul se referă la cele două divinități, Soarele și Luna. Cei Doi Aștri Sacri apar și astăzi pe stemele Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei, integrate, după Marea Reîntregire de la 1918, în stema crăiască a României. Iată că, de la Atlanți încoace, Soarele și Luna veghează Sfânta Noastră Țară!

     2. INO SABATHIOS ”Divinul Șarpe”; cf. rom. Ian Caloian, Iana Sânziana, Moș Ene (mit.); alban. hyjni ”zeu; divinitate”; ujane ”imensitate”. Este unul din titlurile împăratului Atlant, Sarpedon, descoperitorul și cuceritorul Americii.
     3. INO SABATHIOS ”Unirea (Legătura) cu Apusul; Alipirea (Aderarea) Apusului”; cf. rom. a (se) uni; ana ”frânghie pescărească”; ină ”fibră”; albam. anoj ”a adera”; slav. zapad ”vest”.
     4. I NOSABATHIOS ”Cei Fermecați; Cei Minunați; Cei Năzdrăvani”; cf. rom. năzbâtie. Aici, textul se referă la calitățile extraordinare ale Atlanților, fantastice în ochii băștinașilor.

     Atlanții chiar zburau!
 
     Textul de sub Șarpele Divin se citește în bustrofedon, adică de la dreapta la stânga și apoi de la stânga la dreapta. Este scris cu litere europene, ceea ce dărâmă mitul după care alfabetul a fost creat de Fenicieni. Iată transcrierea: ROA VIL I ATLANTAI I AT NAL TAI I LI VAOR.
     Traducerea: Sfânta Scriptură a Atlanților, a celor care străbat Norii cu Aparatele (Meșteșugul; Măiestria; Vrăjile) Lor.
     Lexic:
ROA - ”sfânt; neprihănit”; cf. rom. Rai; rouă; grec. Rhea - titanidă, mama lui Zeus;
VIL - ”scriere; carte; cod”; cf. rom.  filă; grec. filon ”filă; foaie; pagină”; alban. vule ”ștampilă; sigiliu; pecete; parafă”;
ATLANTAI - ”Atlanți”. Grupul ANT este înscris ca niște vălurele; cf. rom. undă;
I AT - ”a celor; cei care”; cf. alban. ata ”ei; acei; aceia”; rus. eto ”acesta”;
NAL - ”nor; revărsare”; cf. rom. nor; a nălăi ”a năvăli (asupra cuiva); alban. njolle ”pată”;
TAI - ”a străbate; a străpunge”; cf. rom. a tăia;
I LI - ”ale lor”; cf. rom. el; ele; le; ale;
VAOR - ”instrument; aparat; unealtă; meșteșug; măiestrie; vrajă; farmec”; cf. rom. vioară; faur; a făuri; baier ”talisman; amuletă”; viorea.
     Sub acest text se vede un avion, cu tren de aterizare! Privit din profil, nu i se văd și aripile, așa cum, privindu-le din profil, nici avioanelor moderne nu li se văd clar aripile.

     Acum e limpede că artefactul descoperit în Egipt, la Sakkara, nu reprezintă o pasăre, ci este macheta unui avion.

     Să ne reamintim că străvechiul Egipt era al optulea regat din Primul Imperiu Atlant.
     După toate acestea, nu mai e de mirare că strămoșii noștri au cucerit toată Terra. Cât despre alte semne ale Divinei Scripturi a Atlanților, în episodul viitor.

                                                                                                                   Adrian Bucurescu