Hangița

Curge vinul în valuri,
ca în baladele cu haiduci.
Nu te mai uita în zare, drumețule!
Nu ai unde să te mai duci.

Inima ți se înserează,
dar nicio stea nu-ți mai arde-n destin.
Petrece aici, la capăt de lume,
și încearcă-ți amaru-n festin!

Nu te lăsa furișat de hangiță,
de tinerețea ei și de buzele dulci,
crezând că a aprins lumânarea
ca să-ți arate unde să te culci!

Nu-i mângâia sânii și coapsele,
chiar dacă o vezi despuiată!
Nu te lua după ea pe scara de lemn,
căci scara duce sub iarba învoaltă!

Lasă miezul nopții să treacă,
rămâi cu streinii la masă,
așteaptă să cânte cocoșii,
oricât ar fi hangița de miloasă

și de frumoasă și drăgăstoasă!


                            Adrian Bucurescu