Tu, piatră în verde sticloasă,
În galben, în roșu noptatic
Și-n neagră lumină, te lasă
Văzută-n al zării jăratic!
Prin șisturi de raze pribeagă,
Precum și în prunduri și plauri,
Cu tine ades se dezleagă
De grețuri, de boli, de balauri.
Dar și în Vrăjita Grădină,
În alb ori în galben gătită,
Cu numele tău în lumină
Tresare o tufă-nflorită.
Granat, ce pe diavol îl vatămi,
Odor descântat belaliu,
Eu rogu-te mie arată-mi
O zi doar copil iar să fiu!
Adrian Bucurescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu