Chem duhurile
albele duhuri le chem
Noaptea se înfășoară
în spirală în jurul salcâmului
Cumpene vechi
măsoară binele tău
răul meu
Chem duhurile
albele umbre le chem
Ochii mei vii
se uită țintă
în globurile lor fosforescente
Iată n-am nimic de ascuns
Am fost rău
doar cu mine
Tu argintule
răcorosule,
tristule,
voinicule,
frumosule
cum te dam,
cum te soroceam
mare șarpe te făceam
Balaur
cu ochii de taur!
Voi trupuri de fum
v-aș putea destrăma
cu argintul
Aș putea deveni
comandantul vostru suprem
cu argintul
comandant
peste o divizie de umbre
temătoare la alarma cocoșilor
Nu? Da?
Câte pot duce, Doamne, nu da!
Adrian Bucurescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu