marți, 5 decembrie 2017

Pietrele scumpe ale Malinconiei


        




Unii le cântă, alții le poartă,
Dar în lumea în care trăim,
Avem aceeași simplisimă soartă:
Întâi ne naștem și apoi murim.

Nu nestematele sunt vinovate
De mâzga în care ne bălăcim.
Cine-n acest război va bate:
Viața sau moartea? Nu știm.

Știm doar că după răsărit
Vine amurgul spectaculos.
În ceruri totul e legiuit
Definitiv și nemilos de frumos.

De multe ori zâmbesc spre Soare,
Dar în cele din urmă mă tem
Că-n lumea asta biruitoare
A fi poet e un straniu blestem.

                           Adrian Bucurescu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu