Povestea vorbei

          A nimeri ca Ieremia cu oiștea-n gard

     Mărturisesc că-l caut de multă vreme pe Ieremia care a dat cu oiștea-n gard, și m-am tot întrebat cum de a ajuns celebru în toată țara. Că doar n-o fi fost singurul căruia să i se fi întâmplat asemenea minune!
     De data aceasta cred că l-am dibuit. Tot cercetând istoria și cultura strămoșilor noștri antici, am remarcat și o plantă dacică medicinală, cu denumirea AURIMETELLUM, care are mai multe sensuri, între care și A URIME TELLUM ”Care (se) apără în luptă; Care prevede bătăliile; Care se pregătește de război (dezatsru)”; cf. rom. armă; armie (arh.) ”armată”; grec. orama ”privire”; horama ”vedere; priveliște”; latin. telum ”armă de aruncat: săgeată, suliță, lance; orice armă ofensivă: sabie, pumnal, secure”. De la aceste sensuri, în etnobotanica românească a fost moștenită denumirea de săgeata-apei pentru o plantă de leac, care se numește științific Sagittaria sagittifolia. Atât numele popular cât și cel științific se referă la frunzele în formă de săgeată, lung pețiolate, care se ridică la suprafața apei.
     Tâlcurile militare ale denumirii plantei trimit și la una din divinitățile războinice ale Geto-Dacilor, Bendis, adorată ca zână a Victoriei; cf. rom. izbândă; a izbândi.
     Afirmațiile istoricilor noștri oficiali, după care ar fi existat o armonie între cuceritorii romani și cuceriții daci, sunt doar elucubrații. În realitate, Dacii din teritoriul cucerit, dar mai ales cei rămași liberi, aveau o părere foarte proastă despre Romani, considerând că aceștia au învins doar prin numărul lor, nicidecum prin vitejie sau pricepere militară. Ca atare, sintagma dezbătută aici a fost tălmăcită și prin AU RIM E TELLUM ”Ca Romanul de prost; Tâmpenia Romanului”; cf. rom. au (arh.) ”sau”; Râm (arh.) ”Roma”; e; diliu; dilimac; tălâmb. Așa și vechiul sens de A URIME ”Apărătorul; Prevăzătorul” s-a prefăcut în AU RIM E ”Care e de la Roma”, adică ”Nătărău; Nebun; Rău”, de unde vine și zicala a-și da arama pe față.
     La 1 Mai, strămoșii noștri cinsteau A RĂMAN DENI ”Sărbătoarea Victoriei”; cf. rom. a; a rămâne ”a învinge (pe cineva)”; denie. Datina, rămasă în română ca Armindeni, este legată de victoria decisivă a oștirii Daciei, care, sub conducerea regelui RĂMAN ”Învingătorul”, a zdrobit armata romană, alungând-o definitiv peste Dunăre. Însă obținerea independenței Daciei este tratată de istoricii noștri, înțepeniți în păreri de pe vremea lui Pazvante Chiorul, ca ”retragerea aureliană”! Evident, aceasta este o gafă cu mult mai mare decât cea a lui Ieremia, care a nimerit cu oiștea în gard. În legătură cu acest personaj, mai trebuie spus că, la 1 Mai, calendarul creștin îl sărbătorește pe Sfântul... Ieremia.
     Însă cei care poartă numele respectiv nu trebuie să se tulbure, căci, după cum am spus, la origine acesta se tălmăcea prin ”Profetul; Prevăzătorul”!

                                                                                                      Adrian Bucurescu