Vedenii

    

     Gramatică istorică

Din teama de a se autonega,
de a nu se sinucide în somn,
de a nu fi vrăjite de uitătură bolnavă,
cuvintele, precum puii de oameni,
scâncesc și tresar, primenindu-se.

     Colindul verbului

Stăpâne, stăpâne,
drag stăpân al meu,
Fiu lui Dumnezeu,
eu sunt nevrednicul de Sunt,
care am fost Fost
și voi fi Fi.
Ah, fire-aș Fire
și n-aș mai fire!

     Doina lui Vlad Țepeș

Domnul frumos și viteaz
n-are lacrămi pe obraz.
Trage în țepile Morții
bizareriile Sorții.
Și-are-n slujba dumisale
patru diavoli în zăbale
și jalea-mbrăcată-n zale.


                                                       Adrian Bucurescu