Era o noapte de mătrăgună,
Fără odăjdii, fără de Lună,
Și niciun greiere nu greiera.
Moartea pe drumuri cutreiera.
Care cocoș da a cânta
Moartea pe dată îl decapita.
Iar eu visam la patria mea
Și, zău, nu știam ce e cu ea.
Căci pocitănii îi dau târcoale,
Și ea nu are cămașă de zale,
Nici coif, nici scut, nici sica dacă,
Iar pocităniile o atacă.
Și noi, fiii ei, dormim adânc,
Deși ni se zbate ochiul stâng;
Cocoșii, sărmanii, nu ne mai trezesc,
Luna și stelele nu mai lucesc
Și niciun greiere, încalte, nu greieră,
Iar Moartea pe drumuri cutreieră.
Adrian Bucurescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu