De George Topîrceanu
Plouă stupid...
Cerul îşi scutură
Ca dintr-o ciutură
Frigul lichid.
Cârduri de ciori
Neagră pecingine,
Flori de funingine
Zboară subt nori...
Plouă perfid.
Şi-n doză minimă
Picură-n inimă
Neant acid.
Plouă de sus...
Toamna ironică
Îmi scrie-o cronică
Cât un Larousse.
(O Halima, -
Pentru că nu cere
Nici introducere
Nici "va urma"...)
Pllouă placid:
A... e... i... o... u... ă....
Dacă continuă
Mă sinucid!
Din volumul "Migdale amare"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu