"Устял я жить в родном краю..." / "Am obosit trăind în ţara asta..."
Am obosit trăind în țara asta
Cu trista hrişcă fără de hotar;
Voi părăsi bordeiul meu şi brazda,
Şi haimana m-oi face şi tâlhar.
Voi cerceta cătun după cătun,
Printre zulufii albi ai zilei line,
Şi pe carâmb prietenul cel bun
Va ascuţi cuţitul pentru mine.
În galben drumul fi-va-nvăluit
Pe câmp de primăvară şi de Soare,
Şi ea, pe care mult o am iubit,
M-o alunga din prag nepăsătoare.
Întors din nou în casa părintească,
Îndepărtate amintiri m-or bucura,
Şi într-o verde seară, sub fereastră,
Cu-o mânecă eu mă voi spânzura.
Din gard, cărunte sălcii, spre drumeag,
Duios vor cerne rouă printre pleoape,
Şi nescăldat, pe mine, cel pribeag,
În lătrături de câini or să mă-ngroape.
Iar Luna va pluti şi va pluti,
Pe lacuri vâslele îşi va lăsa,
Şi Rusia, la gard, tot va trăi,
Şi va dansa, va plânge, va dansa.
1915
Переводчик: Адриан Букуреску
Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu