Triptic de Hieronymus Bosh
În dreapta: Delfinul
joi, 10 februarie 2022
miercuri, 9 februarie 2022
joi, 3 februarie 2022
Meteoritul de la Corbii de Piatră
Laolaltă cu fostele temple rupestre de la Cetățuia - Negru Vodă și Nămăiești, și cel de la Corbii de Piatră, jud. Argeș se află în vârful așa numitului ”Triunghi Sacru Getic”. Deși distorsionat, rolul acestor temple ale străbunilor s-a păstrat, ele fiind acum mânăstiri ortodoxe.
Templul de la Corbii de Piatră a fost săpat în peretele masiv de stâncă, înalt de aproximativ 30 m și lung de 14,5 m. Mărturisind o credință străveche, biserica de acolo este singura din România care are două altare funcționale pe același naos. În fața ei, stă neclintită stânca de pe care erau trimiși solii la Zalmoxis, având și șanțul de scurgere a sângelui lor, tribut oferit pământului spre rodire. Am fost profund emoționat în fața acelei stânci, care se vede în stânga fotografiei, jos.
Mare trebuie să fi fost credința strămoșilor în Zalmoxis, de vreme ce se întreceau să obțină cinstea de a fi trimiși la Cer.
Ei bine, cu ani în urmă, prof. Ioan Andreescu a descoperit în perimetrul templului de la Corbii de Piatră un meteorit gravat cu o inscripție pe brâu și cu câte o hartă pe cele două suprafețe. Fiind pogorât din cer, cu siguranță meteoritul era considerat o piatră sacră.
Semnele inscripției apar și pe stâncile de la poalele templului Cetățuia - Negru Vodă. Comparând cu alte alfabete antice și cu termenii geto-dacici, am ajuns la următoarea lectură:
EV ME AL KYN MEGHER VATE AS IAP POL ARCO DA BARA? NALAK SIS DA VAISTRO. NANIS VIET EV CORN! LA HIMAI PHILIP LAXIN CORYV INDAS!
Tălmăcirea: ”La Mine oare cine urcă, mânându-și calul peste Arcul de Foc? Voinicul ales de voi. Mărite, cântă din corn! Din Cer ploaia să cadă, ca să se învioreze plantele!”
Cu una din hărțile de pe piatra sacră, care înfățișează cetatea Netindava, unde S-au născut Gemenii Divini, am ilustrat coperta ultimei ediții a volumului ”Dacia Secretă”.
Sintagma ARCO DA BARA ”Arcul de Foc” denumea Curcubeul, podul ceresc peste care nu puteau trece decât Zeii și Eroii, alții decât ei fiind arși.
Desigur, textul de pe piatra cerească era cântat de preoți în timpul ceremoniei de jertfă.
Cum era specificul limbii trace, un cuvânt își schimba sensul după cum era rostit. Așa s-a întâmplat și cu termenul CORYV, din textul de mai sus, care putea fi înțeles și ca ”Jertfa; Înțeparea; Gravarea; Tăierea; Sfâșierea”; cf. CARPI - un trib dacic; rom. corb; grapă; herb ”stemă; blazon”; a crăpa; hârb; a se hârbui; latin. harpe ”sabie curbată; iatagan; seceră”; Gryps ”Grifon”; rus. krov' ”sânge”. Alt sens venea din COR YV ”Piatra Sfântă”; cf. alban. gur ”piatră”; slav. gora ”munte”; rom. ava ”termen adresat unui călugăr cu grad mai mare sau mai în vârstă”; latin. abbas ”abate; egumen”; avus ”strămoș”. Cu trecerea timpului, prin etimologii populare, din CORYV a apărut straniul toponim Corbii de Piatră.
Ca să mă lămuresc mai bine, pe când eram la ”România liberă”, am fost acolo în documentare de două ori; așadar, am cercetat chiar la fața locului. Sacralitatea locului este întregită și de frumusețea deosebită a peisajului de acolo.
Adrian Bucurescu
joi, 27 ianuarie 2022
O Evanghelie Zalmoxiană
În satul Kaminia, din Insula Lemnos, a fost descoperită o piatră cu inscripție și cu un portret al unui personaj înarmat cu o suliță și cu un scut. Inscripția este cu siguranță în limba tracă, prezentând numeroase asemănări cu româna, și este scrisă în modul bustrophedon, adică de la dreapta spre stânga și de la stânga la dreapta. Mai ciudat este că literele sunt etrusce! Până pe la anul 500 î.e.n., când a fost cucerită de Greci, insula a aparținut neamului trac al Sinthioi-lor, amintit și în ”Iliada”. Am citit textul astfel:
I OLAI EZ NAPHOD ZI AZI MARAZ MAPH. SIALH PHEIZ A PHIZ E PHIST. O ZER O NAITH. ZIPHAI ACHER TA PHAR-ZIO. FA MAL A SI AL ZER ONAI MURIN AIL. IO LAI EZ I PHOKI ASI ALE ZER O. NAITH E PHIST O TO PHER ONAR OMI A RA LIO. ZI PHAI EGE ZIO ARA U TI ZPHOKE I ZIPHAI. A PHIZ SI AL PHIZ. MARAZ MAPH I ZA OMAI.
Tălmăcirea:
De la Cei de Sus a fost Moștenit de către Cei Curați Testamentul cel Nou. Înțepat Cel Vrednic de Răi a fost. A Lui Soră L-a întremat (ridicat). Au trăit Ani 42. Pe Malul unei Ape, cu a Lui Soră împreună cu Pământenii au locuit. Cel Strălucitor a fost din Zei Provenit, ca și Sora Sa. Născuți (Crescuți) au fost într-o Mare Familie a unor Oameni de la Apa Strălucitoare (Tămăduitoare). Și au venit să-I asculte 10 Prinți pe Cei Doi, ca să le împărtășească (destăinuie) din Înțelepciune (Științe). Cei Doi S-au înălțat, revărsând Lumini. Testamentul cel Nou este Lumina (Călăuza) Oamenilor (Pământului; Lumii).
Cercetând mai mult, am aflat că autorul inscripției este un ucenic al Celor Doi Gemeni Divini, anume băiatul cel mai mic al lui SABADIOS ”Șarpele” și al lui LUPO ”Lupoaica”, părinții adoptivi ai Zeilor. De la acest frate de lapte al Gemenilor Cerești, care s-a stabilit în insulă, după Înălțarea Acestora la Cer, vine și denumirea de LEMNOS ”Iluminatul; Inițiatul; Ucenicul”; cf. rom. lumină; a (se) lumina; latin. alumnus ”discipol; elev; ucenic”. Îl chema IOAN, dar i se mai spunea și ABARIS și LUCAS.
Fiind scris la scurt timp după Înălțarea Gemenilor Divini, Apollon și Artemis, textul este cel mai vechi al Evangheliilor Zalmoxiene, de fapt un compendiu, în cea mai mai curată limbă tracă, vorbită în ținutul natal al autorului, deci și de Zei, în neamul NAPAI, pe stânga Râului Sacru al Geților, NAPARIS, astăzi Ialomița.
SA RA TO KOS ”Cu Apa Prea Minunată”
”Apa Strălucitoare” este Lacul Sacru al Geților, SARATOKOS, astăzi Sărățuica, pe malul căruia, la răscrucea a două brațe, I-a născut MARIA, Zeița Supremă, pe Cei Doi Gemeni.
HELIS, HELIS, ALMUS ABA TANI!
Adrian Bucurescu
sâmbătă, 15 ianuarie 2022
Dumitru Augustin Doman:
Un eveniment: o nouă versiune românească a poeziei lui Esenin
Pe Adrian Bucurescu îl citisem ca autor de studii de istoria culturii, ca poet și ca ziarist la secția culturală a României libere. Îl descopăr acum drept traducător al lui Serghei Esenin: Rusia albastră și fără de leac, ediția a II-a, revăzută și adăugită (Editura Macarie, Târgoviște, 2006), volumul având un cuvânt înainte, o notă și un tabel cronologic ale traducătorului, plus o notă a editorului. După versiunea prozaică a lui Zaharia Stancu (deși nu știa limba rusă), după versiunea vioaie și fidelă a lui George Lesnea, după cea sobră și exactă a lui Ioanichie Olteanu și după poezii traduse ocazional de A. E. Baconsky ș.a., în limba română avem acum un Esenin în surprinzătoarea transpunere a lui Adrian Bucurescu. Îl recunoaștem pe damnatul poet rus de la primele versuri, chiar dacă traducerea este cert originală. Titlul volumului este inspirat ales de tălmăcitor după obsesia albastrului la Esenin: ”drumul meu albastru lucește”; ”albastre culmi”; ”albastrul câmpiei mă vindecă”; ”albastra Rusie”; ”albastrele zilei porți”; ”albastră-i lumina, lumina-i așa albastră” sau mai precis, după poemul din 1918, aflat în această ediție la pagina 61: ”Părăsii casa părinților mei, / Lăsai Rusia cu albastru-i ceresc. / Prin mesteceni, peste iaz, stele trei / Tristețea mamei bătrâne o încălzesc. // Luna, ca o broască aurită, / Peste apa lină se gudură / Precum floarea de măr cărunțită / În barba tatei se scutură...” O nouă versiune românească a poeziilor lui Serghei Esenin e oricând binevenită, nefiind niciodată inflație în domeniu. Cu atât mai mult cu cât aceasta, a lui Adrian Bucurescu, e una pe cât de fidelă în literă și în spirit, pe atât de fermecătoare, făcându-i fericiți pe iubitorii poezei eseniniene printre care mă socotesc; fiind vădită însăși iubirea tălmăcitorului pentru această lirică. Este, fără îndoială, un adevărat eveniment editorial.
DINTRE SUTE DE VOLUME
Autor: DUMITRU AUGUSTIN DOMAN
17 Octombrie 2006
ÎN REVISTA
Argeș - Noiembrie 2006
miercuri, 12 ianuarie 2022
Abonați-vă la:
Postări (Atom)