adrianbucurescu

joi, 6 mai 2021

miercuri, 5 mai 2021

marți, 4 mai 2021

O inscripție dacică din Pannonia

Ținutul Daciei de Apus se numea Pannonia, iar locuitorii săi, Pannoni sau Pannonieni. PAN NONIA se tălmăcește prin ”Cei mai Cinstiți; Cei mai Drepți; Cei mai Drepți; Foarte Buni; Foarte Darnici”; cf. rom. ban ”monedă; mare dregător”; fain; slav. pan ”domn”; rom. nană; nene; nun; alban. nene ”mamă”; latin. nonnus ”călugăr”; rom. a (se) pomeni; pomană.

Un oraș foarte important din Pannonia era AQUINCUM, ale cărui ruine au fost excavate în Nordul Budapestei, lângă malul de Vest al Dunării. O vreme, orașul a fost locuit de Celții Eravisci, până ce au fost învinși de marele Buerebuistas. Aceștia numeau așezarea AK INK ”Apă Abundentă”. Fără îndoială, ei au preluat denumirea de la Daci, care îi spuneau AQU INCUM ”Peste (pe; lângă) Apă”; cf. rom. ochi (de apă); latin. aqua ”apă”; rom. încă; unchi. Cum graiul dacic avea opt tonuri, fiind inteligibil prin pronunție, toponimul a căpătat și rostirea AQ IN CUM ”Deschis pentru Drumeți; Bun la Călătorie”; cf. rom. uică ”nene; bade; unchi”; alb. ag ”zori; auroră”; ajke ”caimac; smânână; frișcă”; rom. în; ham; a înhăma; latin. comes ”tovarăș de drum; însoțitor în suita cuiva”; engl. to come”a veni”; germ. Kommen ”venire”. Din tâlcul de ”Bun la Călătorie”, româna a moștenit din AQUINCUM ochincă, forma literară fiind opincă.

În fine, în situl arheologic de la Aquincum a fost descoperită o lampă, care poartă o inscripție în graiul dacic: BINECITIOR. Sub inscripție este gravat un cuc. Iată și tălmăcirile inscripției:

1. BINE CITIOR ”Buna Vestire; Frumos Glas; Prielnic Cântec”; cf. rom. bine; bun; ban ”monedă; cel mai mare dregător al Olteniei”; pâne (reg.) ”pâine”; fân; fain; vin; știre; citire; ceteră; țiteră; latin. cithara ”citeră; liră”. Până astăzi s-a păstrat tradiția ca de Buna Vestire să fie sărbătorită și Ziua Cucului; de aceea este gravată și această pasăre pe lampa de la Aquincum.

2. BINECHIT IOR ”Petrecere Minunată (Frumoasă)”; cf. rom. benchet ”zaiafet; petrecere”; a benchetui; ital. banchetto ”banchet; festin”; rom. aur; auriu; latin. aurum ”aur”; aureus ”de aur; împodobit cu aur; aurit; auriu; frumos; minunat; încântător”.

3. BINECHITIOR ”Petreceți!; Sărbătoare”; cf. rom. benchetuire ”chef; ospăț; primire sărbătorească, cu mese de gală”.

Încă o oară se dovedește că DEX-ul e complet depășit, plin de bazaconii, fiindcă toate cuvintele din această inscripție au fost moștenite din tracă în română, și nu din latină, cu atât mai puțin din alte limbi.

Adrian Bucurescu

luni, 26 aprilie 2021

Cântec la neguri

Peste zidurile albe

trec lăstunii, zbor frângând

peste zidurile albe,

între florile de nalbe,

gând tăcerii închinând.

Stele suie-n depărtare,

turma s-a lăsat spre sat;

vechi, Luceafărul tresare,

în cereasca nepăsare,

din amnare scăpărat.

Luna-i albă, trecătoare.

Cântece de dor se-aprind

în cereasca depărtare.

O talangă-n câmpuri moare,

căzătoare se desprind.

Iarba-n valuri se desparte

la bătaia vântului.

Peste câmpurile sparte

din departe urlă-a moarte

câinele pământului.

Adrian Maniu

duminică, 25 aprilie 2021

Un înger a sunat

În drum spre Sarmizegetusa

Un înger a sunat din trâmbiți: Primăvara.

Și uite cum întreg pământul a-nverzit,

și flori mai albe sau mai galbene ca ceara,

atât de simplu pretudindeni s-au ivit.

Aicea sunt și pasările călătoare...

Tot drumul înspre primăvară mână.

În cel mai fraged, sfânt și dulce soare,

un cuc pestriț în mărul alb se-ngână.

Departe-n munți, e încă iarnă-adâncă,

dar munții sunt atâta de departe...

Ș-acolo îngerul a să învie pom și stâncă,

și numai sufletul o să rămâie-n moarte.