Mărturii despre Geto-Daci

      

     (...) Sitalkes, regele Geților și al Tracilor, un domnitor care la începutul domniei sale nu avea decât o țărișoară și care prin dragostea sa de dreptate și prin reducerea contribuțiilor și-a dobândit prietenia supușilor săi, apoi cu ajutorul lor și în alianță cu Atena a devenit puternic, a cucerit întregul teritoriu din interiorul lui Carasu în Tracia și de la Ister. Atât de întins era încât îți trebuiau 13 zile ca să îl străbați. Țara aceasta îi aducea anual o mie de talanți și l-a pus în situația de a întreține o armată de 120.000 de pedestrași și 50.000 de călăreți. Puterea aceasta era atât de mare încât regele Perdicas al Macedoniei și după el (...) regele Scoloților Scyles au depus armele și s-au împăcat cu el.

                                Gebhardi, Ludewig Albrecht, Geschichte des Reichs Hungarn und der damit verbundenen Staaten, I. Theil, Leipzig, 1778, p. 53

Primăvara, în parcul Herăstrău. Foto: Valeria Bucurescu

Moment zgubilitic

          În absența Albei ca Zăpada

În pădurea cu alune
Vine un grăsan și spune:
- Hello, domnilor pitici,
Vreau să stau și eu aici.
Dar ei nu vor să se lase:
- Tu mai ai vreo șase case,
Ai mașină, ai și pușcă.
De ce râvnești la o cușcă?
Ai colecție de artă.
Ce faci cu-o scorbură spartă?
El, poftind ca să-i înfunde,
Aste vorbe le răspunde:
- Cui are i s-o mai da,
Cui n-are i se va lua.

     Morala:,
Geaba ai casă de piatră
Și nu coci cartofi pe vatră,
Geaba ai casă de sticlă,
Dacă n-ai și ibovniclă.


                 Adrian Bucurescu

Primăvara, la Urziceni

                               
                               Foto: Valeria Bucurescu

Mărturii despre Traci

     (...) În aceeași vreme, Sitalkes, regele Tracilor, moșteni un regat puțin întins, dar - mulțumită bărbăției și cumințeniei sale - și-a mărit cu mult stăpânirea, domnind plin de blândețe peste supușii săi. În bătălie era viteaz și vădea frumoase însușiri de cârmuitor de oști, având totodată multă grijă de veniturile Statului. În cele din urmă, puterea lui a sporit într-atât, încât a ajuns cârmuitorul unei țări mai întinse decât a oricărei domnii înaintea lui pe meleagurile Traciei. Litoralul regatului său se întindea de la ținutul Abderiților până la fluviul Istru. De la mare până în inima țării, pentru cel ce străbătea regiunea, era un drum atât de lung cât putea face un călător destoinic în treisprezece zile. Stăpânul unui regat atât de întins, Sitalkes avea în fiecare an venituri ce întreceau suma de o mie de talanți. Cam în vremea întâmplărilor pe care le-am amintit, purtând el un război, izbuti să adune din Tracia o armată mai mare de o sută douăzeci de mii de pedestrași și cincizeci de mii de călăreți.

                                        Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică

Herbul Dianei

A trecut azi-noapte un templu pe râu,
într-o țeapănă plută era închegat.
Luna pe cer, Luna în apă.
În fum de tămâie templul plutea mirosnat.

Năluci în odăjdii cu fir de aur,
năluci în odăjdii cu nestemate
murmurau imne în cinstea Lunii,
în cinstea crăiesei prea luminate.

Cine a mai văzut asemenea plută
cu Lună și cruce în vârf de catarg,
plută de care nu numai valurile
ci și spaimele noastre nocturne se sparg?

Lună, tu, prea curată vedenie,
tu, ce-ai luminat și stemele țării,
leagă sub plută duhorile morții
și mai dezleagă-le în hăul mării!

Ied am fost, în lapte am căzut.
Diana mă saltă de-a dreptul în cer,
în vreme ce, la cântatul cocoșilor,
toate iasmele pământului pier.

                             Adrian Bucurescu

Învierea lui Apollon-Zalmoxis

     Studiul textelor și al iconografiei geto-dacice relevă că, la cumpăna veacurilor VIII-VII î.e.n., teritoriul neamului getic al Napailor se afla cucerit de Scyți. În acest neam, într-o gospodărie de pe malul lacului sacru Saratokos, actualmente Sărățuica, S-au născut Gemenii Divini, Apollon și Diana, Fiii Zeilor Supremi, Dios și Maria. Cele mai multe texte afirmă că, într-o primăvară, Apollon a fost săgetat de niște Scyți, murind de pe urma rănilor. În unele texte se spune că Zeul a fost înviat, a treia zi, în zori, de sora Sa geamănă, Diana, cu apă din izvoarele lacului Sărățuica și cu ierburi tămăduitoare. Un astfel de text este cel păstrat ca talisman, într-un manuscris românesc din leatul 1784, ca răvaș de friguri:

            S A T O R
          A R E P O
          T E N E T
          O P E R A
          R O T A S

     Textul este un palindrom, adică este în așa chip întocmit, încât, din orice parte ar fi citit, de sus în jos, de jos în sus, de la dreapta la stânga ori de la stânga la dreapta, se obțin aceleași cuvinte: SATOR AREPO TENET OPERA ROTAS. Traducerea: Divina Fecioară din Morți (Pământ) L-a ridicat pe Cel Pierdut.

     Lexic:

SATOR - ”Strălucitor; Superb; Superior; Deplin; Integru; Cinstit; Slăvit; Divin”; cf. rom. a (se) sătura; ceteră; sitar (ornit.); lat. satur ”sătul; săturat; plin; bogat; saturat; închis”; satura ”tavă cu tot felul de fructe oferite anual Zeilor”; sidereus ”înstelat; de stele; astral; al Soarelui; solar; ceresc; divin”; engl. star ”stea”;
AREPO - ”Plantă; Ramură; Mlădiță; Fiică; Fecioară”; cf. rom. iarbă; aripă; Arefu (loc.); lat. oliva ”măslin”;
TENET - ”Pământ; Țărână;  Sfărâmare; Moarte”; cf. rom. ținut ”pământ; regiune”; a (se) tunde; dinte; țintă; grec. thanatos ”moarte”;
OPERA - ”Ridicare; Înălțare; Slăvire; Cinstire”; cf. rom. abur; lat. offero ”a pune în față; a prezenta; a expune; a oferi”;
ROTAS - ”Pierdere; Dispariție; Despărțire; Tăiere”; cf. rom. a (se) rătăci; a reteza.

                                   Așadar,  MÂNTUITORUL A ÎNVIAT!


                                                                                                    Adrian Bucurescu