miercuri, 25 octombrie 2023

Metamorfoze

 


 Tânăr și frumos, aveam aripi albe

Și mă roteam deasupra Pământului.

Se tot depărtau ale orașelor salbe

Și mări se încrețeau în foșnetul vântului.


Adio îi spuneam, nu la revedere,

Frumoasei noastre planete albastre.

Spre sălbatice și profunde mistere

Lin zburam printre abstractele astre.


Și întâlneam o prea frumoasă fată,

Gingașă, cu aripi alburii,

Cu trup de zăpadă curată,

Cu ochi de gheață și plete fumurii.


Fără niciun cuvânt ne îmbrățișam.

Eu o încălzeam și ea mă răcea,

În cenușă și rouă ne metamorfozam,

Și pe Bărăgan ziuă se făcea.


                         Adrian Bucurescu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu