Barbară noapte și sublimă noapte
e aur în tivul mătăniilor coapte
a trecut pajura oarbă vâslind
tot pe la margine de colind
rea domnița mă farmecă-n cerb
iarba mumă jelește superb
coarnele mele geaba sunt de rubin
e moarte-n săgeata de la cherubin.
Adrian Bucurescu
P. S. Aceste versuri au apărut mai întâi la 24 Ianuarie 1970, în revista ”Luceafărul”, la rubrica intitulată ”Cei mai tineri autori”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu