"Не напрасно дули ветры..." / "Nu-n zadar vânt s-a stârnit..."
Nu-n zadar vânt s-a stârnit
Şi furtună s-a iscat.
Cineva cu foc mocnit
Ochii mei i-a adăpat.
Nu ştiu de-a cui duioşie
M-am pierdut în ceaţa lină
Din misterioasa glie
Minunată, dar străină.
Nu mi-e teamă de-nstelarea
Mută pe bolta cerească.
Am uitat lumea şi zarea
Ca pe vatra părintească.
Totu-n ele-i sfânt şi darnic
Şi-n lumină te-ameţeşte.
Ca un mac amurgul tainic
Heleşteul îl roşeşte.
Fără voie-n lanu-nalt
O privelişte te-atinge:
Cerul, după ce-a fătat,
Viţeluşa roşă-şi linge.
1917
Пкреводчик: Адриан Букуреску
Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu