Atenție: Mâine voi dezvălui misterul morții savantului Ioan Petru Culianu, geniul admirator al lui Zalmoxis!

Luptele din Dobrogea

     TYOR NATO DYO OROELIU DA SOVA CHYREN VYSYCA AYO JEOT. DYON ȘIM ȘYT ȚE UTI POF SON SUYU. PORTO DEGYO PATE-LA PANTEDA TO SONTA DAPYGYU. MATO DAVU ȚOPA DA VYE.

     Traducerea:

     Tyor, fiul domnului Oroeliu, de neamurile regelui Pisică a fost doborât. Viteazul cel Mare, mânios, de la Apa Divină s-a ridicat. A plecat Degyo la război, convins de conducătorul Dapyx. Mai-marii țării l-au rugat să vină.

     Lexic:

TYOR - ”Taurul”;
NATO - ”fiul”; cf. lat. natus ”fiu; copil”;
DYO - ”domnului”; cf. rom. zeu; tui ”însemn de învestitură a voievodului”; lat. deus ”zeu; stăpân”;
OROELIU - ”Vulturul”; cf. rom. Orlea (loc.); slav. orilu ”vultur”;
DA SOVA - ”de neamurile; de familia”; cf. rom. de; sobă (reg.) ”casă”; Sava, Savu (n.); got. sibja ”familie”;
CHYREN - ”rege; împărat”; cf. rom. coroană; a (se) încorona; Corina, Chiran, Guran (n.); Cherana, Goranu (loc.);
VYSYCA - ”pisică; lynx”;
AYO JEOT - ”a fost doborât”; cf. rom. îi; alban. zhyt ”a (se) scufunda”;
DYON - ”viteaz; războinic”; cf. rom. daună; a dăuna; tăun;
ȘIM - ”cei (mai) mari”; cf. rom. de seamă; șoim; alban. shume ”mult; foarte”;
ȘYT - ”mânios; rău”; cf. rom. șuț ”hoț”; ciudă; ciot; cioată; ciut;
ȚE UTI - ”de la apa”; cf. rom. ce; ci; ud; a uda; alban. ujt ”apă”;
POF - ”divin(ă); sfânt(ă); cf. rom. popă;
SON SUYU - ”s-a ridicat”; cf. rom. sine; a (se) sui;
PORTO - ”a pleca; a (se) duce”; cf. rom. a purta;
DEGYO - ”conducător; mai mare;; cf. rom. mai dihai;
PATE-LA - ”la război”; cf. rom. a (se) bate; bâtă; la; bătălie; poteră;
PANTEDA - ”convins; încrezător”; cf. alban. pandeh ”a crede”; bindes ”convingător”; i bindur ”convins”;
TO SONTA - ”de conducător”; cf. rom. de; alban. sundoj ”a domina”;
DAPYGYU - ”îndemânatic; meșter”; cf. rom. dibaci; a tăbăci;
MATO - ”mai mari”; cf. rom. moț; moțat; alban. i madh ”mare”;
DAVO - ”țării; neamului”; cf. rom. teapă;
ȚOPA - ”au chemat”; cf. rom. a țipa; Țopa (n.);
DA VYE - ”să vină”; cf. rom. de; să vie; alban. vij ”a veni”.


                                       Adrian Bucurescu, Tainele tăblițelor de la Sinaia, Ed. Arhetip, 2005